I-a creat Dumnezeu pe oameni inegali?

Răspunsul într-un singur cuvânt este nu. Să vedem de ce.

DUMNEZEU a avut în vedere ca toţi oamenii să aibă posibilităţi egale de a se bucura de viaţă şi de a fi fericiţi. Despre crearea omului citim: „Şi Dumnezeu a zis: «Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; ei să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ»“. După terminarea creaţiei pământeşti, „Dumnezeu a văzut tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune“. — Geneza 1:26, 31.

Poate spune Dumnezeu că trista inegalitate de azi este „foarte bună“? Puţin probabil, pentru că „Dumnezeu este dragoste“ (1 Ioan 4:8). Despre el se spune că „nu caută la faţa oamenilor“ şi că „lucrarea Lui este perfectă, Căci toate căile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu al credincioşiei şi fără nedreptate, El este drept şi integru“ (Deuteronomul 10:17; 32:4; compară cu Iov 34:19). În plus, apostolul Petru a ajuns la următoarea concluzie: „În adevăr, înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor ci că, în orice popor, cine se teme de El şi practică dreptatea este primit de El“. — Faptele 10:34, 35.

Întrucât Dumnezeu este iubitor, imparţial, just şi integru, cum ar fi putut el să-i creeze pe oameni inegali în ce priveşte dreptul de a se bucura de fericire? Permiterea discriminării în rândul oamenilor şi plasarea lor într-un sistem al inegalităţii ar fi într-o contradicţie directă cu personalitatea sa. El a intenţionat ca toţi oamenii să „se nască liberi şi egali în demnitate şi drepturi“. Cu toate acestea, este clar că astăzi lucrurile nu stau astfel. Din ce cauză?

Rădăcina inegalităţii

Faptul că Dumnezeu i-a creat pe oameni egali nu înseamnă că a dorit ca toţi să fie egali în orice privinţă. Ei puteau fi diferiţi în ce priveşte talentele, pasiunile şi personalitatea. Ei puteau, de asemenea, să fie diferiţi în privinţa poziţiei sau a gradului de autoritate. De exemplu, bărbatul nu este egal cu femeia în toate privinţele, ci Dumnezeu a creat-o pe femeie ca „un ajutor“ pentru bărbat (Geneza 2:18). Părinţii se deosebesc, evident, de copii în privinţa autorităţii. Totuşi, în pofida acestor deosebiri, toţi oamenii — bărbaţi, femei şi copii — trebuiau să se bucure de posibilităţi egale de a-şi satisface necesităţile de bază privind fericirea, acesta fiind un drept acordat de Dumnezeu. Toţi trebuiau să se bucure de aceeaşi demnitate şi poziţie înaintea lui Dumnezeu.

În mod asemănător, fiilor spirituali ai lui Dumnezeu, care au fost creaţi înaintea oamenilor, li s-au dat sarcini şi responsabilităţi diferite (Geneza 3:24; 16:7–11; Isaia 6:6; Iuda 9). Cu toate acestea, în cadrul anumitor limite, toţi aveau posibilităţi egale de a se bucura de măsurile divine referitoare la viaţă şi fericire. Astfel, ei reflectau într-un mod minunat imparţialitatea lui Dumnezeu.

Din nefericire, o creatură spirituală nu a fost mulţumită cu măsurile imparţiale luate de Dumnezeu. Ea a dorit mai mult decât îi dăduse Dumnezeu, tânjind după o poziţie mai înaltă, superioară. Nutrind astfel o dorinţă greşită, această creatură s-a răzvrătit împotriva lui Iehova, care, în calitate de Creator, deţine în mod just o poziţie de supremaţie absolută. Acest fiu spiritual rebel al lui Dumnezeu i-a determinat mai târziu pe oameni să pretindă din partea lui Dumnezeu mai mult decât le dăduse El (Geneza 3:1–6; compară cu Isaia 14:12–14). Astfel, măsurile luate de Iehova pentru ca oamenii să se bucure de viaţă şi fericire păreau să fi ajuns într-un dezechilibru total. Această creatură spirituală rebelă, numită în Apocalipsa 20:2 „Diavolul şi Satan“, a devenit instigatorul rău la inegalitate în rândul oamenilor.

Se vor schimba lucrurile vreodată?

Răspunsul într-un singur cuvânt este da!

Dar cine poate aduce schimbările dorite? Conducătorii umani se luptă de secole să facă acest lucru, unii dintre ei, bineînţeles, cu toată sinceritatea. Şansele lor de reuşită sunt limitate, motiv pentru care mulţi oameni au tras concluzia că este nerealist să aşteptăm ca problemele referitoare la inegalitatea oamenilor să fie rezolvate vreodată. Cu toate acestea, punctul de vedere al lui Dumnezeu, consemnat în Isaia 55:10, 11, este următorul: „După cum ploaia şi zăpada se coboară din ceruri şi nu se mai întorc, ci udă pământul şi-l fac să rodească şi să înmugurească, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui care mănâncă, tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face ce Îmi este plăcut şi va împlini lucrul pentru care l-am trimis“.

Cât este de mângâietor să ştim că Iehova Dumnezeu a declarat că îşi va duce la îndeplinire scopul iniţial de a le furniza tuturor oamenilor posibilităţi egale de a se bucura de viaţă şi de a fi fericiţi! Ca Dumnezeu al adevărului, el şi-a impus să-şi ducă la îndeplinire promisiunile. Din fericire, el are atât voinţa, cât şi puterea de a face acest lucru. În ce fel îl va realiza el?

Răspunsul are legătură cu Regatul pentru care Isus Cristos i-a învăţat pe continuatorii săi să se roage: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! . . . vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ“ (Matei 6:9, 10). Da, Regatul lui Dumnezeu este instrumentul pe care Iehova îl va folosi pentru a „sfărâma şi . . . nimici toate acele împărăţii [care există în prezent], dar ea însăşi [Regatul însuşi] va dăinui pentru totdeauna“. — Daniel 2:44.

Sub domnia Regatului ceresc va lua naştere o nouă societate umană. În această privinţă, apostolul Ioan a scris în ultima carte a Bibliei, Apocalipsa: „Am văzut un cer nou şi un pământ nou, pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi trecuseră“ (Apocalipsa 21:1). Toate faţetele respingătoare ale inegalităţii — sărăcia, boala, ignoranţa, discriminarea şi alte suferinţe ale oamenilor — vor dispărea.a

De mai bine de un secol, Martorii lui Iehova le îndreaptă oamenilor atenţia spre acest Regat (Matei 24:14). Prin intermediul paginii tipărite şi în mod personal, ei se străduiesc să-i ajute pe oameni să dobândească cunoştinţă cu privire la scopul lui Dumnezeu consemnat în Biblie. Cu toate acestea, lucrarea lor mondială de instruire nu numai că le oferă oamenilor speranţa de a se bucura în viitor de egalitate şi fericire, dar şi contribuie la reducerea flagelului inegalităţii chiar în prezent. Să vedem în ce fel.

[Notă de subsol]

[Text generic pe pagina 5]

Dumnezeu a avut în vedere ca toţi oamenii să aibă posibilităţi egale de a se bucura de viaţă şi de a fi fericiţi