Bucuraţi-vă în Iehova şi fiţi veseli

TERMINAREA cu succes a unui proiect valoros este întotdeauna un eveniment plin de bucurie. Festivitatea de absolvire care a avut loc în 13 martie 1999 la Centrul de Învăţământ al Societăţii Watchtower de la Patterson (New York) a fost cu siguranţă un prilej de bucurie pentru cei 48 de cursanţi ai celei de-a 106-a clase a Şcolii Biblice Galaad a Societăţii Watchtower.

Cuvântarea de deschidere, ţinută de fratele Theodore Jaracz, membru al Corpului de Guvernare, absolvent al celei de-a şaptea clase a Galaadului şi preşedintele programului de absolvire, a scos în evidenţă cuvintele din Psalmul 32:11: „Bucuraţi-vă în Iehova şi fiţi veseli, voi cei drepţi!“ (NW). Explicând de ce era potrivit ca toţi să se bucure cu această ocazie, el a spus: „Bucuria pe care o simţim în astfel de ocazii se datorează lucrurilor pe care le înfăptuieşte Iehova cu cei ce au o inimă dreaptă, printre care se numără şi aceşti cursanţi“. Deşi cursanţii îşi fixaseră ca obiectiv să vină la Şcoala Galaad şi depuseseră eforturi susţinute pentru a îndeplini condiţiile necesare efectuării serviciului misionar, Iehova este cel ce a făcut posibil ca toate lucrurile să fie încununate de succes (Proverbele 21:5; 27:1). Acesta, a subliniat fratele Jaracz, este motivul pentru care ‘ne bucurăm în Iehova’.

Printre cei prezenţi la Patterson s-au numărat membri ai familiilor cursanţilor şi invitaţii lor, care au venit din 12 ţări pentru a fi prezenţi la acest eveniment plin de bucurie. În timp ce cei 5 198 de participanţi — printre care şi membri ai familiei Betel din Brooklyn, Patterson şi Wallkill, care au urmărit evenimentul prin intermediul unui sistem de televiziune cu circuit închis — anticipau programul care urma să se desfăşoare, domnea o atmosferă de bucurie.

Sfătuiţi să-şi păstreze bucuria

La încheierea cuvântării sale introductive, fratele Jaracz l-a anunţat pe primul dintre cei cinci vorbitori, care pregătiseră sfaturi scripturale încurajatoare nu numai pentru absolvenţii Şcolii Galaad, ci pentru întreaga asistenţă.

Primul vorbitor care a luat cuvântul a fost William Malenfant, absolvent al celei de-a 34-a clase a Galaadului, care slujeşte în prezent ca asistent al comitetului de învăţământ al Corpului de Guvernare. În legătură cu tema sa, „Nu «totul» este deşertăciune“, care s-a bazat pe Eclesiastul 1:2, el a pus următoarea întrebare: „A vrut Solomon cu adevărat să spună că totul, în sensul absolut al cuvântului, este deşertăciune?“ Răspunsul este: „Nu. El atrăgea atenţia asupra faptului că acţiunile omeneşti care nu ţin cont de voinţa divină, urmărirea unor obiective care nu iau în considerare voinţa divină — toate acestea sunt deşertăciune“. Spre deosebire de ele, închinarea la Iehova, adevăratul Dumnezeu, nu este deşertăciune; şi acelaşi lucru se poate spune şi despre studierea Cuvântului lui Dumnezeu, Biblia, şi despre faptul de a-i învăţa pe alţii din ea. Dumnezeu nu uită aceste eforturi depuse de slujitorii săi (Evrei 6:10). De fapt, chiar dacă li s-ar întâmpla o nenorocire celor care au găsit favoare în ochii lui Dumnezeu, ei ‘vor fi legaţi în mănunchiul celor vii la DOMNUL Dumnezeu’ (1 Samuel 25:29). Ce idee încurajatoare! Faptul de a-şi aminti aceste idei îi poate ajuta pe toţi închinătorii lui Iehova să-şi păstreze bucuria.

John Barr, membru al Corpului de Guvernare, i-a încurajat pe absolvenţii clasei cu cuvântarea „Găsiţi plăcere în repartiţia voastră misionară“. El a arătat că serviciul misionar a fost întotdeauna foarte îndrăgit de Iehova Dumnezeu. „A fost o parte integrantă a modului în care şi-a exprimat Iehova iubirea faţă de omenire. El l-a trimis pe pământ pe singurul său Fiu. Isus a fost cel mai mare misionar, principalul misionar.“ Deşi absolvenţii se pot gândi la schimbările pe care a trebuit să le facă Isus pentru a-şi îndeplini cu succes misiunea sa de pe pământ, foloasele serviciului misionar al lui Isus sunt şi acum la îndemâna tuturor celor ce vor să beneficieze de ele. Aceasta deoarece Isus a găsit o mare plăcere în înfăptuirea lucrării lui Dumnezeu şi i-a iubit pe oameni, a arătat fratele Barr (Proverbele 8:30, 31). El i-a sfătuit pe absolvenţi să nu-şi părăsească repartiţia, nu numai din perseverenţă, ci deoarece găsesc bucurie în ea. El i-a rugat în mod insistent pe absolvenţi: „Încredeţi-vă în Iehova; el nu vă va dezamăgi“. — Psalmul 55:22.

„Să umblăm pentru totdeauna în numele lui Iehova“ a fost tema aleasă de următorul vorbitor, Lloyd Barry, alt membru al Corpului de Guvernare. Întrucât a slujit peste 25 de ani ca misionar în Japonia după ce a absolvit cea de-a 11-a clasă a Şcolii Galaad, fratele Barry a relatat câteva experienţe ale primilor misionari şi a menţionat încercările cărora a trebuit să le facă faţă aceştia. Ce sfaturi practice le-a dat el absolvenţilor? „Mai presus de orice, păstraţi-vă spiritualitatea. De asemenea, învăţaţi limba şi cultura. Nu vă pierdeţi simţul umorului. Concentraţi-vă asupra lucrării; nu obosiţi şi nu renunţaţi.“ Fratele Barry le-a spus absolvenţilor că în teritoriul lor din străinătate vor întâlni mulţi oameni care umblă în numele unei diversităţi de dumnezei şi zeităţi şi le-a amintit cuvintele lui Mica: „Pe când toate popoarele umblă fiecare în numele dumnezeului său, noi vom umbla în Numele DOMNULUI, Dumnezeului nostru, totdeauna şi în veci de veci“ (Mica 4:5). Exemplul foştilor misionari este cu siguranţă un puternic stimulent pentru ca toţi slujitorii lui Dumnezeu să continue să umble în numele lui Iehova şi să-i slujească cu fidelitate.

Următorul vorbitor a fost Lawrence Bowen, instructor la Şcoala Galaad. Tema prezentată de el a pus întrebarea: „Ce vă veţi dovedi a fi?“ El a arătat că succesul în serviciul lui Dumnezeu depinde de credinţa şi încrederea în Iehova. Încrederea deplină în Iehova i-a adus regelui Asa o victorie răsunătoare împotriva unei armate duşmane de un milion de oameni. Cu toate acestea, profetul Azaria i-a amintit că trebuia să se bizuie în continuare pe Dumnezeu: „DOMNUL este cu voi când sunteţi cu El“ (2 Cronici 14:9–12; 15:1, 2). Deoarece numele lui Dumnezeu, Iehova, transmite ideea că el se dovedeşte a fi ceea ce este necesar pentru a-şi duce la îndeplinire scopul — indiferent că lucrul acesta înseamnă să fie Furnizorul lucrurilor necesare oamenilor, Ocrotitor sau chiar Executor —, misionarii care se bizuie pe Iehova şi care lucrează în armonie cu scopul său vor avea succes în teritoriile repartizate (Exodul 3:14). „Niciodată să nu uitaţi, a spus fratele Bowen în încheiere, că, atât timp cât scopul lui Iehova este şi scopul vostru, el vă va face să deveniţi orice este necesar pentru a vă duce misiunea la bun sfârşit.“

Ultimul vorbitor din această parte a programului a fost Wallace Liverance, fost misionar, iar în prezent secretarul şcolii. Discursul său, intitulat „Fie ca Cuvântul lui Dumnezeu să rămână viu şi lucrător în voi“, a îndreptat atenţia spre mesajul lui Dumnezeu, sau promisiunea sa infailibilă, care avansează încontinuu spre împlinire (Evrei 4:12). El influenţează viaţa celor ce permit lucrul acesta (1 Tesaloniceni 2:13). Cum poate acest cuvânt să rămână viu şi să lucreze în viaţa noastră? Printr-o studiere sârguincioasă a Bibliei. Fratele Liverance le-a reamintit absolvenţilor metodele de studiere a Bibliei învăţate la Galaad, care au inclus citirea, explicarea sensului şi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu. El a citat cuvintele lui Albert Schroeder, membru al Corpului de Guvernare care a slujit ca preşedinte al comitetului ce a pus bazele Şcolii Galaad cu peste 50 de ani în urmă: „Contextul te poate ajuta să obţii întreaga forţă spirituală autentică pe care Dumnezeu o pune la dispoziţie prin Cuvântul său“. Această metodă de studiere a Bibliei păstrează Cuvântul lui Dumnezeu viu şi lucrător.

Experienţe şi interviuri îmbucurătoare

După cuvântări, auditoriul a fost delectat cu experienţe îmbucurătoare relatate de cursanţi. În cadrul unei teme conduse de Mark Noumair, fost misionar şi în prezent instructor la Şcoala Galaad, un grup de cursanţi au relatat şi au arătat sub formă de demonstraţie cum s-au străduit ei să depună mărturie în diverse situaţii. Unii au reuşit să iniţieze şi să conducă studii biblice cu persoane din teritoriu deoarece au observat situaţia lor, au fost atenţi la ceea ce au spus ele şi au manifestat interes personal. În felul acesta, cursanţii au fost ‘în mod constant atenţi la ei înşişi şi la predare’ şi au fost cu adevărat interesaţi să-i ajute pe alţii să obţină salvarea. — 1 Timotei 4:16, NW.

S-au dat multe sugestii practice, iar bucuria ce rezultă din serviciul misionar a fost confirmată şi de câţiva fraţi cu experienţă care erau instruiţi la Şcoala pentru Membrii Comitetelor de Filială de la Centrul de Învăţământ al Societăţii Watchtower. Fratele Samuel Herd şi Robert Johnson de la sediul mondial le-au luat interviuri însufleţitoare reprezentanţilor filialelor Societăţii din Bolivia, Zimbabwe, Nicaragua, Republica Centrafricană, Republica Dominicană, Papua-Noua Guinee şi Camerun.

După aceste experienţe şi interviuri, Gerrit Lösch, absolvent al celei de-a 41-a clase a Şcolii Galaad, iar în prezent membru al Corpului de Guvernare, a ţinut ultima cuvântare, a cărei temă stimulatoare a fost „Eşti o «persoană demnă de dorit»?“. Fratele Lösch le-a amintit mai întâi absolvenţilor că Isus, Fiul perfect al lui Dumnezeu, nu a fost considerat demn de dorit de către oameni, ci „era dispreţuit şi părăsit de oameni“ (Isaia 53:3). Prin urmare, nu ar trebui să ne surprindă faptul că astăzi, în multe părţi ale lumii, misionarii sunt văzuţi drept persona non grata, persoane indezirabile sau inoportune. Pe de altă parte, de-a lungul perioadei îndelungate în care Daniel a slujit în Babilon, Creatorul l-a numit de trei ori „preaiubit [foarte demn de dorit, NW]“ prin intermediul unui înger (Daniel 9:23; 10:11, 19). De ce a fost considerat Daniel astfel? Deoarece Daniel nu a făcut niciodată compromis în ce priveşte principiile biblice când s-a adaptat la cultura din Babilon; el a fost cinstit în toate privinţele şi nu s-a folosit niciodată de poziţia sa pentru a obţine avantaje personale; de asemenea, el a studiat cu sârguinţă Cuvântul lui Dumnezeu (Daniel 1:8, 9; 6:4; 9:2). El s-a rugat cu regularitate la Iehova şi a fost gata să-i acorde onoare lui Dumnezeu pentru realizările sale (Daniel 2:20). Urmând exemplul lui Daniel, slujitorii lui Dumnezeu se pot dovedi persoane demne de dorit, nu neapărat în ochii lumii, ci în ochii lui Iehova Dumnezeu.

În încheierea acestui program încurajator pe plan spiritual, preşedintele a citit câteva telegrame şi mesaje care sosiseră din întreaga lume. Apoi, celor 24 de cupluri căsătorite li s-au înmânat pe rând diplomele şi s-a anunţat ţara în care au fost repartizate. La urmă, un reprezentant al clasei a citit o scrisoare adresată Corpului de Guvernare şi familiei Betel, în care clasa îşi exprima recunoştinţa pentru instruirea de care a avut parte în ultimele cinci luni.

După terminarea programului, „o bucurie însoţită chiar de exprimări de mulţumire“ se putea observa în rândul mulţimii care pleca. — Neemia 12:27, NW.

[Chenarul de la pagina 27]

Statistica promoţiei:

Numărul ţărilor reprezentate: 10

Numărul ţărilor în care sunt repartizaţi: 19

Numărul absolvenţilor: 48

Numărul cuplurilor căsătorite: 24

Vârsta medie: 33 de ani

Media anilor la adevăr: 16

Media anilor în serviciul cu timp integral: 13

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Cea de-a 106-a promoţie a Galaadului, Şcoala Biblică a Societăţii Watchtower

În lista de mai jos, rândurile sunt numărate din faţă în spate, iar numele sunt menţionate de la stânga la dreapta, pe fiecare rând.

1) D. Deakin; M. Puopolo; M. Laguna; S. Davault; E. Dominguez; J. Burke. 2) S. Gauter; W. Vazquez; A. Seabrook; A. Mosca; L. Helly; L. Breward. 3) T. Brandon; N. Olivares; D. Coleman; V.  Scott; L. Petersen; K. McLeod. 4) J. McLeod; J. Thompson; F. Luberisse; B. Speta; M.  Lehtimäki; J. Laguna. 5) U. Gauter; R. Dominguez; F. Helly; M. Smith; D. Beyer; A. Mosca. 6) K. Scott; V. Seabrook; R. Speta; R. Coleman; L. Breward; W. Davault. 7) D. Smith; T. Lehtimäki; P. Petersen; G. Thompson; R. Vazquez; A. Beyer. 8) M. Luberisse; C. Deakin; D. Brandon; D. Puopolo; O. Olivares; S. Burke.