„Întăriţi-vă inimile“

„Căci aveţi nevoie de răbdare [perseverenţă, NW], pentru ca, împlinind voia lui Dumnezeu, să puteţi primi făgăduinţa.“ — EVREI 10:36.

1, 2. a) Ce s-a întâmplat cu mulţi creştini din secolul I? b) De ce credinţa poate slăbi uşor?

DINTRE toţi scriitorii Bibliei, cel care a vorbit de cele mai multe ori despre credinţă a fost apostolul Pavel. De asemenea, el a vorbit de repetate ori despre cei a căror credinţă a slăbit sau s-a stins. De exemplu, Imeneu şi Alexandru „au naufragiat în ce priveşte credinţa“ (1 Timotei 1:19, 20). Dima l-a părăsit pe Pavel „din dragoste pentru veacul de acum“ (2 Timotei 4:10). Prin acţiunile lor iresponsabile şi necreştine, unii au „tăgăduit credinţa“. Alţii au fost amăgiţi de înţelepciunea falsă şi „au deviat de la credinţă“ (NW). — 1 Timotei 5:8; 6:20, 21.

² De ce şi-au pierdut răsplata acei creştini unşi în aceste moduri? Deoarece „credinţa este aşteptarea sigură a lucrurilor sperate, demonstrarea evidentă a realităţilor, cu toate că nu se văd“ (Evrei 11:1, NW). Noi manifestăm credinţă în ceea ce nu putem vedea. Însă în privinţa lucrurilor vizibile nu avem nevoie de credinţă. Este mai uşor să muncim pentru bogăţii materiale, care se văd, decât pentru bogăţii spirituale, care nu se văd (Matei 19:21, 22). Multe lucruri vizibile, cum ar fi „pofta cărnii, pofta ochilor“, constituie o atracţie pentru carnea noastră imperfectă şi ne pot slăbi credinţa. — 1 Ioan 2:16.

3. Ce fel de credinţă trebuie să cultive un creştin?

³ Cu toate acestea, „cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că El răsplăteşte pe cei care Îl caută“, a spus Pavel. Moise avea o astfel de credinţă. El „privea la răsplătire“ şi „a rămas neclintit, ca şi cum ar fi văzut pe Cel care este nevăzut“ (Evrei 11:6, 24, 26, 27). Un creştin are nevoie de acest fel de credinţă. După cum am observat în articolul precedent, Avraam a fost un exemplu excelent în acest sens.

Exemplul de credinţă al lui Avraam

4. Cum a fost influenţată viaţa lui Avraam de credinţa sa?

⁴ Când Dumnezeu i-a promis lui Avraam că va deveni tatăl unei seminţe care va fi o binecuvântare pentru oamenii tuturor naţiunilor, Avraam se afla în Ur (Geneza 12:1–3; Faptele 7:2, 3). Pe baza acestei promisiuni, Avraam a ascultat de Iehova, mutându-se mai întâi în Haran, apoi în Canaan. Acolo, Iehova a promis că va da acea ţară seminţei lui Avraam (Geneza 12:7; Neemia 9:7, 8). Cu toate acestea, promisiunea lui Iehova urma să se împlinească în mare parte după moartea lui Avraam. De exemplu, Avraam nu a stăpânit niciodată vreo regiune a Canaanului, cu excepţia peşterii Macpela, pe care a cumpărat-o ca loc de înmormântare (Geneza 23:1–20). Totuşi, el a crezut în cuvântul lui Iehova. Mai presus de toate, el a crezut în existenţa unei „cetăţi care are temelii tari, al cărei arhitect şi constructor este Dumnezeu“ (Evrei 11:10). Această credinţă l-a susţinut de-a lungul vieţii.

5, 6. În ce fel promisiunea lui Iehova a pus la încercare credinţa lui Avraam?

⁵ Acest lucru se poate observa îndeosebi în cazul promisiunii potrivit căreia sămânţa lui Avraam avea să devină o naţiune mare. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Avraam trebuia să aibă un fiu, iar el a aşteptat mult timp până a primit această binecuvântare. Nu ştim ce vârstă avea el când a auzit prima dată promisiunea lui Dumnezeu, însă ştim că, atunci când Avraam a făcut acea călătorie lungă în Haran, Iehova nu îi dăduse încă un copil (Geneza 11:30). El a stat în Haran destul de mult timp, astfel încât a putut „să strângă averi şi să câştige slugi“, iar când s-a mutat în Canaan, el era în vârstă de 75 de ani, iar Sara, de 65 de ani. Cu toate acestea, încă nu aveau nici un fiu (Geneza 12:4, 5). Când Sara a ajuns la vârsta de 75 de ani, s-a gândit că era prea bătrână pentru a-i mai naşte un copil lui Avraam. Din acest motiv, respectând un obicei al acelor timpuri, ea i-a dat-o lui Avraam pe servitoarea sa Agar, iar Avraam a avut un copil de la ea. Însă nu acesta era copilul promis. Agar şi copilul ei, Ismael, au fost în cele din urmă alungaţi. Totuşi, când Avraam a pledat în favoarea lor, Iehova a promis că îl va binecuvânta pe Ismael. — Geneza 16:1–4, 10; 17:15, 16, 18–20; 21:8–21.

⁶ La momentul stabilit de Dumnezeu, la foarte mult timp după ce ei au auzit pentru prima oară promisiunea, Avraam, în vârstă de 100 de ani, şi Sara, în vârstă de 90 de ani, au avut un fiu, pe Isaac. Cât de emoţionant trebuie să fi fost acel eveniment! Pentru acest cuplu în vârstă, faptul că trupurile lor „moarte“ au dat naştere la o nouă viaţă s-a asemănat cu o înviere (Romani 4:19–21). Când promisiunea s-a împlinit în cele din urmă, aceste lungi aşteptări şi-au meritat osteneala.

7. În ce fel este credinţa strâns legată de perseverenţă?

⁷ Exemplul lui Avraam constituie pentru noi o vie amintire a faptului că credinţa nu trebuie să fie temporară. Pavel a pus credinţa într-o strânsă legătură cu perseverenţa când a scris: „Aveţi nevoie de răbdare [perseverenţă, NW], pentru ca, împlinind voia lui Dumnezeu, să puteţi primi făgăduinţa [promisiunea, NW]. . . . Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi spre pierzare, ci din aceia care au credinţă pentru păstrarea sufletului“ (Evrei 10:36–39). Mulţi oameni au aşteptat o lungă perioadă de timp împlinirea promisiunii. Unii au aşteptat toată viaţa. Credinţa lor puternică i-a susţinut. Şi, asemenea lui Avraam, ei vor primi răsplata la timpul stabilit de Iehova. — Habacuc 2:3.

Să ascultăm de Dumnezeu

8. Cum putem să ascultăm de Dumnezeu astăzi, şi de ce acest lucru ne va întări credinţa?

⁸ Credinţa lui Avraam a fost întărită de cel puţin patru factori, iar aceştia ne pot ajuta şi pe noi astăzi. În primul rând, el a dovedit că „credea că Dumnezeu este“ prin faptul că acorda atenţie cuvintelor lui Iehova. Astfel, el s-a deosebit de evreii din zilele lui Ieremia, care credeau în Iehova, însă nu şi în cuvintele sale (Ieremia 44:15–19). Astăzi, Iehova ne vorbeşte prin intermediul paginilor Bibliei, Cuvântul său inspirat, despre care Petru a spus că este ca „o lumină care străluceşte într-un loc întunecos . . . în inimile voastre“ (2 Petru 1:19). Când citim din Biblie cu atenţie, suntem „hrăniţi cu cuvintele credinţei“ (1 Timotei 4:6; Romani 10:17). În plus, în aceste zile din urmă, „sclavul fidel şi prevăzător“ (NW) furnizează „hrană [spirituală, NW] la timpul potrivit“, îndrumare în ce priveşte aplicarea principiilor biblice şi înţelegerea profeţiilor consemnate în Biblie (Matei 24:45–47). Ascultarea de Iehova prin intermediul acestor mijloace este absolut necesară pentru a avea o credinţă puternică.

9. Ce rezultat va avea faptul că credem cu adevărat în speranţa creştină?

⁹ Credinţa lui Avraam era strâns legată de speranţa sa. „Întemeiat pe speranţă a crezut el, ca să poată deveni tatăl multor naţiuni“ (Romani 4:18, NW). Acesta este cel de-al doilea factor care ne poate ajuta şi pe noi. Nu ar trebui să uităm niciodată că Iehova îi „răsplăteşte pe cei care Îl caută“. Apostolul Pavel a spus: „Dacă noi lucrăm şi suferim împotrivire, aceasta este pentru că nădăjduim [ne-am pus speranţa, NW] în Dumnezeul Cel viu“ (1 Timotei 4:10). Dacă credem cu adevărat în speranţa creştină, modul nostru de viaţă va fi o demonstrare a credinţei pe care o avem, aşa cum a fost şi în cazul lui Avraam.

Să vorbim cu Dumnezeu

10. Ce fel de rugăciune ne va întări credinţa?

¹⁰ Avraam a vorbit cu Dumnezeu, acesta fiind cel de-al treilea factor care i-a întărit credinţa. În prezent, şi noi putem vorbi cu Iehova folosindu-ne de darul rugăciunii adresate prin Isus Cristos (Ioan 14:6; Efeseni 6:18). După ce a rostit o parabolă care scotea în evidenţă necesitatea de a ne ruga în permanenţă, Isus a întrebat: „Când va veni Fiul Omului, va găsi El oare credinţă pe pământ?“ (Luca 18:8). Rugăciunea care zideşte credinţa nu este nici superficială, nici mecanică. Ea este foarte profundă. De exemplu, când trebuie să luăm decizii importante sau când ne aflăm în situaţii tensionante, rugăciunea spusă din inimă este vitală. — Luca 6:12, 13; 22:41–44.

11. a) Cum a fost întărit Avraam când şi-a deschis inima înaintea lui Dumnezeu? b) Ce putem învăţa din experienţa lui Avraam?

¹¹ Când Avraam era înaintat în vârstă, iar Iehova nu-i dăduse încă sămânţa promisă, el a vorbit cu Dumnezeu despre îngrijorarea sa. Iehova l-a încurajat. Care a fost rezultatul? Avraam „L-a crezut pe DOMNUL, şi El i-a socotit lucrul acesta ca dreptate“. Apoi Iehova i-a dat un semn pentru a-şi confirma cuvintele încurajatoare (Geneza 15:1–18). Dacă ne deschidem inima înaintea lui Iehova prin intermediul rugăciunii, dacă acceptăm încurajarea pe care ne-o dă el prin intermediul Cuvântul său, Biblia, şi dacă îl ascultăm cu o credinţă deplină, atunci Iehova ne va întări şi nouă credinţa. — Matei 21:22; Iuda 20, 21.

12, 13. a) În ce fel a fost binecuvântat Avraam când a urmat îndrumarea lui Iehova? b) Ce anume ne va întări credinţa?

¹² Cel de-al patrulea factor care a contribuit la întărirea credinţei lui Avraam a fost sprijinul pe care Iehova i l-a acordat când acesta a urmat îndrumarea sa. Când Avraam s-a dus să-l scape pe Lot din mâinile regilor invadatori, Iehova i-a dat victorie (Geneza 14:16, 20). În timp ce Avraam locuia ca străin în ţara pe care sămânţa sa urma să o moştenească, Iehova l-a binecuvântat din punct de vedere material (compară cu Geneza 14:21–23). Iehova l-a ajutat pe intendentul său să găsească o soţie potrivită pentru Isaac (Geneza 24:10–27). Da, Iehova „l-a binecuvântat pe Avraam în orice lucru“ (Geneza 24:1). În consecinţă, credinţa sa a fost atât de puternică, iar relaţia sa cu Iehova Dumnezeu atât de strânsă, încât Iehova l-a numit „prietenul Meu“. — Isaia 41:8; Iacov 2:23.

¹³ Putem şi noi să avem o credinţă atât de puternică? Da. Dacă şi noi, ca şi Avraam, îl punem pe Iehova la încercare ascultând de poruncile sale, el ne va binecuvânta, lucru care ne va întări credinţa. De exemplu, o scurtă analiză a raportului de serviciu pe anul 1998 arată că mulţi au fost binecuvântaţi într-un mod minunat pentru că au ascultat de porunca sa de a predica vestea bună. — Marcu 13:10.

Exemple remarcabile de credinţă azi

14. Cum a binecuvântat Iehova campania cu tractul Ştiri ale Regatului nr. 35?

¹⁴ În octombrie 1997, campania mondială cu tractul Ştiri ale Regatului nr. 35 a cunoscut un succes remarcabil mulţumită zelului şi entuziasmului de care au dat dovadă milioane de Martori. Un exemplu reprezentativ în acest sens îl constituie succesul pe care l-a înregistrat această campanie în Ghana. Au fost distribuite aproximativ 2,5 milioane de exemplare în patru limbi şi s-au iniţiat 2 000 de studii biblice. În Cipru, doi Martori care distribuiau tractul Ştiri ale Regatului au observat că după ei se ţinea un preot. După un timp, ei i-au oferit preotului un exemplar al tractului Ştiri ale Regatului. Preotul primise deja un exemplar şi a spus: „Am fost atât de impresionat de mesajul tractului, încât ţin să-i felicit pe cei care l-au redactat“. În Danemarca s-au distribuit 1,5 milioane de exemplare ale acestui tract, iar rezultatele obţinute au fost excelente. O doamnă care lucrează într-un departament de relaţii cu publicul a spus: „Tractul are un mesaj pentru fiecare. Este uşor de înţeles, impresionant şi îţi trezeşte dorinţa de a afla mai multe lucruri. Pune într-adevăr punctul pe i!“

15. Ce experienţe arată că Iehova a binecuvântat eforturile depuse pentru a se ajunge la oameni oriunde se află ei?

¹⁵ În anul 1998 s-au depus eforturi pentru a le predica oamenilor nu numai la casele lor, ci oriunde se aflau ei. În Côte d’Ivoire, un cuplu de misionari a vizitat 322 de vapoare aflate în docuri. Acest cuplu a plasat 247 de cărţi, 2 284 de reviste, 500 de broşuri, sute de tracte, precum şi videocasete pentru marinari, ca să le vizioneze când sunt pe mare. În Canada, un Martor a mers la un autoservice pentru repararea caroseriilor. Patronul autoservice-ului a manifestat interes, iar fratele a stat acolo patru ore şi jumătate, deşi timpul total petrecut pentru a depune mărturie când nu erau clienţi a fost de aproximativ o oră. În cele din urmă s-a programat un studiu biblic pentru ora 10:00 noaptea. Totuşi, uneori, studiul începea după miezul nopţii şi dura până la două noaptea. Acest program a fost, după cât se pare, o piatră de încercare, dar s-au obţinut rezultate frumoase. Bărbatul respectiv s-a decis să-şi închidă duminica autoservice-ul pentru a putea asista la întruniri. La scurt timp după aceea, atât el, cât şi familia sa au făcut progrese excelente.

16. Ce experienţe arată că broşura Ce pretinde Dumnezeu şi cartea Cunoştinţa sunt instrumente eficiente în lucrarea de predicare şi de predare?

¹⁶ Broşura Ce pretinde Dumnezeu de la noi? şi cartea Cunoştinţa care conduce la viaţă veşnică sunt în continuare instrumente eficiente în lucrarea de predicare şi de predare. În Italia, o călugăriţă care aştepta autobuzul a acceptat un exemplar al tractului Ştiri ale Regatului. A doua zi, ea a fost din nou abordată, acceptând de această dată broşura Ce pretinde Dumnezeu. Începând cu ziua următoare, timp de 10 sau 15 minute s-a ţinut zilnic cu ea un studiu biblic în staţia de autobuz. După o lună şi jumătate, ea s-a hotărât să plece de la mănăstire şi să se întoarcă acasă, în Guatemala, pentru a-şi continua studiul. În Malawi, Lobina, o membră înflăcărată a bisericii, a fost nemulţumită când fiicele ei au început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Cu toate acestea, fetele îi împărtăşeau mamei lor adevărul biblic ori de câte ori li se ivea ocazia. În iunie 1997, Lobina a văzut cartea Cunoştinţa şi i-a atras atenţia expresia „Cunoştinţa care conduce“. În iulie, ea a acceptat un studiu biblic. În august a asistat la congresul de district şi a urmărit cu atenţie tot programul. La sfârşitul lunii a părăsit biserica şi s-a calificat ca vestitoare nebotezată. Ea s-a botezat în noiembrie 1997.

17, 18. Cum i-au ajutat pe oameni videocasetele Societăţii să „vadă“ lucrurile spirituale?

¹⁷ Videocasetele Societăţii i-au ajutat pe mulţi să „vadă“ lucrurile spirituale. Un bărbat din Mauritius a abandonat biserica pe care o frecventa, din cauza lipsei de unitate ce domnea în ea. Un misionar i-a arătat acestui bărbat unitatea de care se bucură Martorii lui Iehova dându-i să vizioneze videocaseta Uniţi prin învăţătura divină. Impresionat, bărbatul a spus: „Voi, Martorii lui Iehova, sunteţi deja în Paradis!“ El a acceptat un studiu biblic. O soră din Japonia i-a arătat soţului ei necredincios videocaseta Martorii lui Iehova — Organizaţia care poartă acest nume. În urma vizionării acestei videocasete, soţul s-a simţit îndemnat să studieze Biblia cu regularitate. După ce a vizionat videocaseta Uniţi prin învăţătura divină, el a dorit să devină Martor al lui Iehova. Serialul de trei videocasete intitulat Biblia — o carte de fapte şi profeţii l-a ajutat să aplice în viaţă principiile biblice. În cele din urmă, vizionând videocaseta Martorii lui Iehova rezistă ferm atacului nazist, a înţeles că Iehova Îşi întăreşte poporul pentru a face faţă atacurilor lui Satan. Acest bărbat s-a botezat în octombrie 1997.

¹⁸ Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele experienţe care au avut loc pe parcursul anului de serviciu trecut. Ele arată că Martorii lui Iehova au o credinţă activă şi că Iehova le întăreşte credinţa binecuvântându-le activitatea. — Iacov 2:17.

Să cultivăm credinţă

19. a) În ce fel situaţia noastră este mai avantajoasă decât cea a lui Avraam? b) Cum s-au strâns laolaltă mulţi oameni anul trecut pentru a comemora moartea de jertfă a lui Isus? c) În ce ţări s-a înregistrat o asistenţă remarcabilă la Comemorarea de anul trecut (vezi tabelul de la pagina 12 la pagina 15)?

¹⁹ Situaţia în care ne aflăm noi astăzi este mai avantajoasă decât cea a lui Avraam din mai multe puncte de vedere. Noi ştim că Iehova a împlinit toate promisiunile pe care i le-a făcut lui Avraam. Urmaşii lui Avraam au moştenit într-adevăr Canaanul şi au devenit cu adevărat o naţiune mare (1 Împăraţi 4:20; Evrei 11:12). Mai mult decât atât, la aproximativ 1 971 de ani după ce Avraam a plecat din Haran, un descendent al său, Isus, a fost botezat în apă de către Ioan Botezătorul şi apoi în spirit sfânt de către Iehova însuşi pentru a deveni Mesia, Sămânţa lui Avraam într-un sens spiritual complet (Matei 3:16, 17; Galateni 3:16). La 14 Nisan 33 e.n., Isus şi-a dat viaţa ca răscumpărare pentru cei ce aveau să exercite credinţă în el (Matei 20:28; Ioan 3:16). Prin intermediul lui, milioane de oameni au putut fi binecuvântate. Anul trecut, la data de 14 Nisan, 13 896 312 persoane s-au strâns laolaltă pentru a comemora acest act minunat de iubire. Ce justificare a lui Iehova, Marele Împlinitor al promisiunilor!

20, 21. În ce fel au fost binecuvântaţi în secolul I oameni din toate naţiunile prin intermediul Seminţei lui Avraam, şi în ce fel sunt binecuvântaţi ei azi?

²⁰ În secolul I, mulţi oameni din toate naţiunile — începând cu Israelul carnal — au exercitat credinţă în această Sămânţă a lui Avraam şi au devenit fii unşi ai lui Dumnezeu, membri ai unui „Israel al lui Dumnezeu“ nou şi spiritual (Galateni 3:26–29; 6:16; Faptele 3:25, 26). Ei aşteptau cu încredere viaţa spirituală nemuritoare în ceruri în calitate de coguvernatori în Regatul lui Dumnezeu. Numai 144 000 de persoane sunt binecuvântate în acest mod şi puţine dintre ele mai sunt în viaţă pe pământ (Apocalipsa 5:9, 10; 7:4). Anul trecut, 8 756 de persoane şi-au exprimat încrederea că fac parte din acest număr împărtăşindu-se din embleme cu ocazia Comemorării.

²¹ Aproape toţi Martorii lui Iehova de astăzi fac parte din „marea mulţime“ profeţită în Apocalipsa 7:9–17. Deoarece sunt binecuvântaţi prin Isus, ei au speranţa de a trăi veşnic în paradis pe pământ (Apocalipsa 21:3–5). Cele 5 888 650 de persoane care au luat parte în 1998 la lucrarea de predicare constituie o dovadă a faptului că această mulţime este într-adevăr „mare“. Deosebit de emoţionant este raportul Rusiei şi al Ucrainei, care arată că aici au existat pentru prima oară peste 100 000 de vestitori. La fel de remarcabil este şi raportul din Statele Unite, unde în luna august s-au înregistrat 1 040 283 de vestitori. Acestea sunt doar trei ţări dintre cele 19 care au avut anul trecut peste 100 000 de vestitori.

Curând speranţa se va împlini

22, 23. a) De ce trebuie să ne întărim inimile? b) În ce fel putem dovedi că suntem ca Avraam şi nu ca cei lipsiţi de credinţă menţionaţi de Pavel?

²² Celor ce au asistat la Comemorare li s-a amintit că ne aflăm într-un moment avansat al împlinirii promisiunilor lui Iehova. În 1914, Isus a fost întronat ca Rege al Regatului ceresc al lui Dumnezeu, moment în care a început prezenţa sa şi a fost învestit cu putere regală (Matei 24:3; Apocalipsa 11:15). Da, Sămânţa lui Avraam domneşte acum în cer! Iacov le-a spus creştinilor din zilele sale următoarele: „Fiţi şi voi îndelung răbdători, întăriţi-vă inimile, căci venirea [prezenţa, NW] Domnului este aproape“ (Iacov 5:8). Aşadar, această prezenţă este acum o realitate! Acesta este un motiv în plus pentru a ne întări inimile.

²³ Fie ca încrederea noastră în promisiunile lui Dumnezeu să fie în permanenţă reînnoită prin intermediul rugăciunii profunde şi al unui studiu regulat al Bibliei. Fie ca întotdeauna să avem parte de binecuvântările lui Iehova în timp ce ascultăm de Cuvântul său. Atunci vom fi ca Avraam, nu ca cei menţionaţi de Pavel, a căror credinţă a slăbit şi s-a stins. Nimic nu ne va lua credinţa preasfântă (Iuda 20). Ne rugăm ca acest lucru să fie valabil pentru toţi slujitorii lui Iehova pe parcursul anului de serviciu 1999 şi pentru eternitate.

Ştiţi să răspundeţi?

◻ Cum putem asculta de Dumnezeu astăzi?

◻ Ce foloase putem trage dacă îi adresăm lui Dumnezeu rugăciuni profunde?

◻ Cum ne va fi întărită credinţa dacă vom respecta cu supunere îndrumarea lui Iehova?

◻ Ce aspecte ale raportului anual (de la pagina 12 la pagina 15) vi s-au părut interesante?

[Tabelul de la paginile 12–15]

RAPORTUL MONDIAL AL MARTORILOR LUI IEHOVA PENTRU ANUL DE SERVICIU 1998

(Vezi volumul)

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Dacă vom da ascultare Cuvântului lui Iehova, încrederea noastră în promisiunile sale va fi reînnoită

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Credinţa noastră este întărită când participăm la minister