Familia — O necesitate umană!

SE SPUNE că societatea umană o duce la fel de bine ca familiile din sânul ei. Istoria arată că atunci când instituţia familiei slăbeşte, puterea comunităţilor şi a naţiunilor scade. Când familiile Greciei antice au fost afectate de decăderea morală, civilizaţia respectivă s-a dezintegrat, devenind o pradă uşoară în mâinile romanilor. Imperiul Roman a rămas puternic câtă vreme familiile au rămas puternice. Dar odată cu trecerea veacurilor, viaţa de familie s-a degradat, iar puterea imperiului s-a spulberat. „Securitatea şi înflorirea familiei şi a vieţii de familie sunt principalele obiective ale civilizaţiei şi scopul oricărei străduinţe“, a afirmat Charles Eliot, fostul preşedinte al Universităţii Harvard.

Da, familia este o necesitate umană. Ea influenţează direct stabilitatea societăţii şi bunăstarea copiilor şi a generaţiilor viitoare. Fără îndoială, există nenumărate mame singure care se străduiesc să-şi crească copiii cât mai bine, iar ele merită laude pentru străduinţa lor. Totuşi, studiile arată că copiii se simt mult mai bine când cresc alături de ambii părinţi.

Un studiu efectuat în rândul a peste 2 100 de tineri australieni a dezvăluit că „adolescenţii care proveneau din familii dezbinate aveau, în general, mai multe probleme de sănătate, erau mai predispuşi la probleme afective şi mai înclinaţi spre o viaţă sexuală activă decât copiii proveniţi din familii cu ambii părinţi“. Un studiu efectuat de Institutul American de Statistică a Sănătăţii a dezvăluit că în cazul copiilor proveniţi din cămine dezbinate „riscul de a suferi un accident este cu 20–30 la sută mai mare, riscul de a repeta clasa este între 40 şi 75 la sută mai mare şi riscul de a fi exmatriculaţi este cu 70 la sută mai mare“ decât în cazul celorlalţi copii. Iar un psiholog afirmă că „este mult mai probabil ca copiii din căminele cu un singur părinte să ajungă delincvenţi decât cei ce cresc în familii tradiţionale“.

Căminul este refugiul

Instituţia familială le asigură tuturor un cămin fericit şi plăcut. „Cea mai importantă sursă de fericire şi de bunăstare nu este cariera, nici lucrurile materiale, nici hobbyurile, nici prietenii, ci familia“, afirmă o autoritate în materie din Suedia.

Biblia arată că fiecare familie de pe pământ îşi datorează numele Marelui Creator al familiei, Iehova Dumnezeu, deoarece el a instituit familia (Geneza 1:27, 28; 2:23, 24; Efeseni 3:14, 15). Însă, în Scripturile inspirate, apostolul Pavel a prezis un atac necruţător asupra familiei, care avea să ducă la declinul moralităţii şi al societăţii umane din afara congregaţiei creştine. El a spus că „zilele din urmă“ aveau să fie caracterizate prin neloialitate, lipsă de „afecţiune naturală“ şi neascultare de părinţi, chiar şi în rândul celor ce au „o formă de evlavie“. El i-a îndemnat pe creştini să se îndepărteze de aceştia. Isus a prezis că opoziţia faţă de adevărul lui Dumnezeu avea să dezbine familiile. — 2 Timotei 3:1–5; Matei 10:32–37.

Însă Dumnezeu nu ne-a lăsat fără ajutor. În Cuvântul său se dau multe sfaturi privitoare la relaţiile familiale. Biblia ne spune cum ne putem încununa cu succes viaţa de familie şi cum putem face din căminul nostru un loc plăcut în care fiecare membru are responsabilităţi faţă de ceilalţi.a — Efeseni 5:33; 6:1–4.

Este oare posibil să te bucuri de o relaţie de familie fericită în aceste zile, când familia se află în mare pericol? Da, este posibil! Puteţi să faceţi din familia voastră o oază de pace şi înviorare în această lume aridă şi lipsită de sentimente. Dar acest lucru pretinde ceva din partea fiecărui membru al familiei. În continuare sunt date câteva sugestii.

Ajutaţi-vă familia să supravieţuiască

Una dintre cele mai bune modalităţi de a păstra unitatea unei familii este faptul de a petrece timp împreună. Toţi membrii familiei ar trebui să fie dispuşi să-şi petreacă timpul liber cu familia. Aceasta poate însemna sacrificii. Voi, tinerilor, poate va trebui să vă sacrificaţi unele preferinţe în privinţa programelor TV, a evenimentelor sportive sau a ieşirilor cu prietenii. Voi, taţilor, care de cele mai multe ori sunteţi principalii susţinători ai familiei, nu vă folosiţi timpul liber doar pentru hobbyuri sau alte interese personale. Planificaţi-vă activităţi împreună cu familia, cum ar fi petrecerea sfârşiturilor de săptămână sau a vacanţelor împreună. Bineînţeles, planificaţi ceva care să fie aşteptat cu nerăbdare şi de care toţi să se bucure.

Copiii au nevoie de mai mult decât de aşa-numitul „timp de calitate“, adică de aproximativ o jumătate de oră stabilită pentru a fi petrecută sistematic cu copiii. Ei au nevoie de mai mult timp. Un redactor la un cotidian suedez scrie: „În cei 15 ani de când sunt jurnalist am întâlnit foarte mulţi delincvenţi juvenili . . . Ceea ce au în comun toţi aceştia este că ei au fost educaţi în spiritul «timpului de calitate», şi anume: «Părinţii mei nu au timp». «Ei nu mă ascultă niciodată.» «Tata este întotdeauna plecat.» . . . Ca părinte, poţi alege întotdeauna cât timp vei petrece cu copilul tău. Alegerea ta va fi evaluată 15 ani mai târziu de un tânăr necruţător de 15 ani“.

Concepţia potrivită despre bani

Toţi membrii familiei trebuie totodată să-şi însuşească o concepţie potrivită despre bani. Ei trebuie să fie dispuşi să contribuie cu bani la acoperirea cheltuielilor comune ale familiei. Multe femei sunt obligate să-şi ia un loc de muncă pentru a o scoate la capăt, dar voi, soţiilor, trebuie să fiţi conştiente de pericolele şi tentaţiile pe care le puteţi întâmpina. Această lume vă îndeamnă să vă „realizaţi“ şi să faceţi „ce vă place“. Ea v-ar putea determina să deveniţi independente şi nemulţumite de rolul de mamă şi gospodină pe care vi l-a dat Dumnezeu. — Tit 2:4, 5.

Dacă voi, mamelor, puteţi să rămâneţi acasă şi să fiţi un îndrumător şi un prieten pentru copiii voştri, acest lucru va contribui mult la păstrarea unităţii familiei voastre în pofida oricăror adversităţi. O femeie poate contribui foarte mult la crearea unei atmosfere fericite, pline de siguranţă şi de viaţă în cămin. „Îţi trebuie o sută de bărbaţi ca să faci o tabără, dar o singură femeie poate face o casă“, a spus un om politic din secolul al XIX-lea.

Dacă toţi membrii familiei ar încerca să trăiască potrivit mijloacelor lor de existenţă, multe probleme ar fi evitate. Cuplurile trebuie să consimtă să ducă o viaţă simplă şi să păstreze interesele spirituale pe primul loc. Copiii trebuie să înveţe să fie mulţumiţi, necerând lucruri pe care familia nu şi le poate permite. Atenţie la pofta ochilor! Tentaţia de a cumpăra lucruri pe care nu ţi le poţi permite, făcând datorii, a adus multe familii în pragul dezastrului. Pentru unitatea familiei ar fi bine ca toţi să-şi unească fondurile pentru o iniţiativă comună, cum ar fi o călătorie recreativă, achiziţionarea unui echipament util pentru casă sau o contribuţie în sprijinul congregaţiei creştine.

O altă „contribuţie“ la spiritul fericit al unei familii, la care pot participa toţi membrii, este curăţenia şi întreţinerea casei, a grădinii, a maşinii etc. Fiecare membru al familiei, chiar şi cei mici, pot primi o sarcină. Voi, copii, încercaţi să nu pierdeţi timpul. Mai bine cultivaţi un spirit de colaborare şi fiţi gata să daţi o mână de ajutor; acest fapt va duce la o prietenie şi o tovărăşie autentice, care unesc familia.

Valoarea instruirii biblice

Într-o familie creştină unită, studiul regulat al Bibliei este întotdeauna important. Discutarea zilnică a textelor biblice şi un studiu săptămânal al Sfintelor Scripturi stau la baza unităţii unei familii. Adevărurile şi principiile biblice fundamentale trebuie discutate împreună într-un mod care să atingă inima tuturor membrilor familiei.

Aceste reuniuni familiale trebuie să fie atât educative, cât şi plăcute şi încurajatoare. O familie din nordul Suediei obişnuia să-i pună pe copii să scrie întrebările pe care şi le puneau în decursul săptămânii. Aceste întrebări erau discutate apoi la studiul biblic săptămânal. Deseori, întrebările erau profunde şi stimulatoare, reflectând capacitatea de gândire a copiilor şi aprecierea lor faţă de învăţăturile biblice. Unele întrebări sunau astfel: „Contribuie Iehova întotdeauna la creşterea unei plante sau el a făcut-o doar iniţial?“ „De ce spune Biblia că Dumnezeu l-a creat pe om «după chipul său», când Dumnezeu nu e un om?“ „Nu au îngheţat de frig Adam şi Eva iarna în Paradis, de vreme ce erau desculţi şi dezbrăcaţi?“ „De ce avem nevoie de lună noaptea, când ar trebui să fie întuneric?“ Copiii sunt acum adulţi şi îl slujesc pe Dumnezeu ca miniştri cu timp integral.

Când dezbateţi probleme de familie, voi, părinţilor, străduiţi-vă să fiţi pozitivi şi prietenoşi. Fiţi plini de consideraţie şi flexibili, totuşi fermi când este vorba de respectarea unor principii importante. Lăsaţi-i pe copii să vadă că iubirea pentru Dumnezeu şi pentru principiile sale drepte vă guvernează întotdeauna deciziile. Mediul de la şcoală este deseori foarte stresant şi deprimant, iar copiii au nevoie de multă încurajare acasă pentru a contracara această influenţă.

Părinţi, nu pretindeţi că sunteţi perfecţi. Recunoaşteţi-vă greşelile şi cereţi-vă scuze de la copii când este necesar. Tinerilor, când tata sau mama recunosc că au greşit, iubiţi-i şi mai mult. — Eclesiastul 7:16.

Da, o familie unită este un cămin în care domneşte pacea, siguranţa şi fericirea. Poetul german Goethe a spus cândva: „Omul cel mai fericit, fie el rege sau ţăran, este cel ce-şi găseşte fericirea acasă“. Pentru părinţii şi copiii care manifestă apreciere nu ar trebui să existe un alt loc ca acasă.

Este adevărat, astăzi familia este grav ameninţată de presiunile lumii în care trăim. Dar întrucât familia provine de la Dumnezeu, va supravieţui. Familia voastră va supravieţui, iar voi la fel, dacă urmaţi îndrumările drepte ale lui Dumnezeu privitoare la o viaţă de familie fericită.

[Notă de subsol]