Sunteţi optimist sau pesimist?

„ERA momentul cel mai bun, era momentul cel mai rău, . . . era primăvara speranţei, era iarna disperării, aveam totul înainte, nu aveam nimic înainte.“ Primele cuvinte ale capodoperei literare a lui Charles Dickens intitulate A Tale of Two Cities (Povestea a două oraşe) reuşesc cu iscusinţă să pună în contrast modul în care evenimentele ne pot influenţa gândirea, sentimentele şi punctul de vedere.

Cele două oraşe la care se face referire sunt Londra şi Paris, aflate în vâltoarea Revoluţiei franceze. Pentru cetăţenii oprimaţi ai Franţei secolului al XVIII-lea, proclamarea drepturilor omului în cadrul revoluţiei era într-adevăr „primăvara speranţei“. Dar pentru cei din vechiul regim, sau pentru sistemul politic în retragere, aceasta era „iarna disperării“, care ducea la moarte şi distrugere.

Optimism sau pesimism? Totul depindea de partea de care vă aflaţi. Şi tot la fel stau lucrurile astăzi.

Este timpul autoanalizei

Sunteţi optimist? Vedeţi partea frumoasă a vieţii, anticipând întotdeauna binele? Sau sunteţi înclinat spre pesimism, având o imagine negativă despre viitor, sperând să fie bine, dar în acelaşi timp aşteptându-vă la rău?

În urmă cu şaizeci de ani, romancierul american James Branch Cabell a rezumat aceste două filozofii contradictorii în felul următor: „Optimistul declară că trăim într-o lume cât se poate de bună, iar pesimistul se teme că acesta este adevărul“. Dacă această constatare vi se pare cinică, analizaţi părerile pro şi contra referitoare la numai trei aspecte din lumea de astăzi, aspecte menţionate mai jos. Apoi analizaţi-vă reacţiile şi întrebaţi-vă: „Sunt eu optimist sau pesimist?“

Pace durabilă: Câte focare de tensiune puteţi menţiona? Irlanda, fosta Iugoslavie, Orientul Mijlociu, Burundi, Rwanda sunt cele care ne vin imediat în minte. Vor putea fi aplanate vreodată aceste conflicte, precum şi altele, pentru a se asigura o pace mondială durabilă? Este lumea pe calea bună spre pace?

Stabilitate economică: Deşi speră să realizeze unitatea monetară până în 1999, ţările Uniunii Europene au probleme serioase cu inflaţia şi cu împrumuturile publice. În alte părţi, corupţia subminează sistemul economic al multor naţiuni americane şi africane, unde inflaţia impune o povară aproape imposibil de purtat şi unde conflictele etnice creează încă dezbinări. Oare aceştia să fie zorii stabilităţii economice?

Şomaj: Cu ocazia alegerilor naţionale din 1997, bisericile engleze s-au unit pentru a îndemna toate partidele politice să pună pe lista de priorităţi chestiunea folosirii întregii forţe de muncă. Însă atâta vreme cât circa 30 la sută din forţa de muncă la nivel mondial nu are un loc de muncă sau are, dar nu cu normă întreagă, se poate vorbi de folosirea de durată a întregii forţe de muncă — mai ales a tinerilor?

Cât de uşor este să fim pesimişti? Totuşi există şi o latură luminoasă, şi vă invităm să analizaţi cum se poate dezvolta un punct de vedere optimist.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 3]

Revoluţia franceză

[Provenienţa ilustraţiei]

Din cartea Pictorial History of the World