„I-a creat de sex masculin şi de sex feminin“
„Dumnezeu a creat pe om după chipul Său, l-a creat după chipul lui Dumnezeu; i-a creat de sex masculin şi de sex feminin.“ — GENEZA 1:27.
1. Cum constituie adevărul o binecuvântare pentru bărbaţii şi femeile creştine?
CÂT de plăcut este să te afli în mijlocul poporului lui Iehova şi să te asociezi cu bărbaţi şi femei, precum şi cu băieţi şi fete care acordă prioritate în viaţă iubirii şi ascultării de Dumnezeu! Adevărul ne eliberează şi de atitudinile şi conduita care îi displac lui Iehova Dumnezeu şi ne învaţă să trăim aşa cum trebuie să trăiască creştinii (Ioan 8:32; Coloseni 3:8–10). De exemplu, oamenii de pretutindeni au unele tradiţii sau idei despre modul în care ar trebui să-şi manifeste bărbaţii masculinitatea, iar femeile feminitatea. Să fie oare adevărat că bărbaţii s-au născut cu trăsături masculine, iar femeile cu trăsături feminine? Sau există şi alţi factori care trebuie analizaţi?
2. a) Ce anume ar trebui să ne formeze punctul de vedere cu privire la masculinitate şi feminitate? b) Ce s-a întâmplat cu punctul de vedere referitor la sexe?
2 Pentru creştini, Cuvântul lui Dumnezeu constituie autoritatea căreia îi suntem supuşi, indiferent de punctele de vedere personale, culturale sau tradiţionale pe care poate că le-am dobândit (Matei 15:1–9). Biblia nu intră în amănunte cu privire la toate aspectele referitoare la masculinitate şi feminitate. Dimpotrivă, ea lasă libertatea de a manifesta masculinitatea şi feminitatea în diferite feluri, aşa cum observăm în diverse culturi. Ca să corespundă scopului pentru care au fost creaţi de Dumnezeu, bărbaţii trebuie să aibă trăsături masculine, iar femeile trăsături feminine. De ce? Deoarece, pe lângă faptul că au fost creaţi să se completeze unul pe celălalt din punct de vedere fizic, bărbatul şi femeia au fost făcuţi să se completeze reciproc prin calităţi masculine şi feminine (Geneza 2:18, 23, 24; Matei 19:4, 5). Cu toate acestea, punctul de vedere referitor la sexe s-a denaturat. Mulţi înţeleg prin masculinitate dominaţie aspră, duritate şi orgoliu masculin. În anumite culturi ar fi ceva neobişnuit, ba chiar ruşinos, ca un bărbat să plângă fie în public, fie în particular. Cu toate acestea, în mulţimea care se afla la mormântul lui Lazăr, „Isus plângea“ (Ioan 11:35). Acest lucru nu a fost nepotrivit pentru Isus, a cărui masculinitate era perfectă. Astăzi, multe persoane nu au un punct de vedere echilibrat cu privire la feminitate, considerând-o nimic mai mult decât atracţie fizică şi sexuală.
Adevărata masculinitate şi adevărata feminitate
3. Cum se deosebesc bărbaţii de femei?
3 Ce este adevărata masculinitate şi ce este adevărata feminitate? The World Book Encyclopedia afirmă: „Majoritatea bărbaţilor şi a femeilor diferă unii de ceilalţi nu numai din punct de vedere anatomic, ci şi din punct de vedere comportamental şi al intereselor. Unele dintre aceste diferenţe sunt determinate de structura noastră genetică. . . . Dar se pare că multe diferenţe de ordin nonanatomic au la bază rolurile atribuite sexelor, roluri pe care fiecare persoană le învaţă. Oamenii se nasc de sex bărbătesc sau de sex femeiesc, însă învaţă să fie masculini sau feminini“. Deşi structura noastră genetică poate furniza o explicaţie pentru multe lucruri, cultivarea unor trăsături masculine sau feminine corespunzătoare depinde de învăţarea a ce anume pretinde Dumnezeu de la noi şi de alegerea personală cu privire la ce anume vom face în viaţă.
4. Ce dezvăluie Biblia despre rolul bărbatului şi al femeii?
4 Istoria biblică dezvăluie că rolul lui Adam presupunea luarea iniţiativei în calitate de cap al soţiei şi al copiilor lui. El trebuia, de asemenea, să se conformeze voinţei lui Dumnezeu de a umple pământul, de a-l stăpâni şi de a supune toate creaturile pământeşti inferioare lui (Geneza 1:28). Rolul feminin destinat Evei în cadrul familiei a fost acela de „ajutor“ şi „întregire“ a lui Adam, de supunere faţă de autoritatea lui, de colaborare în vederea îndeplinirii scopului declarat al lui Dumnezeu cu privire la ei. — Geneza 2:18; 1 Corinteni 11:3.
5. Cum s-au stricat relaţiile dintre bărbat şi femeie?
5 Dar Adam nu a fost la înălţimea responsabilităţii lui, iar Eva şi-a folosit feminitatea pentru a-l convinge şi ademeni pe Adam să i se alăture în neascultarea de Dumnezeu (Geneza 3:6). Permiţându-şi să facă ceva ce ştia că este greşit, Adam nu a manifestat adevărata masculinitate. Vădind slăbiciune, el a preferat să-şi urmeze partenera indusă în eroare, în loc să asculte de Tatăl şi Creatorul său (Geneza 2:16, 17). Nu după mult timp, primul cuplu a început să simtă ceea ce Dumnezeu prevăzuse că avea să fie consecinţa neascultării. Adam, care îşi descrisese soţia în termeni poetici, plin de încântare, o numeşte acum cu răceală „femeia pe care mi-ai dat-o“. Imperfecţiunea i-a distrus şi i-a orientat într-o direcţie greşită masculinitatea, ceea ce a avut drept rezultat „dominarea“ soţiei sale. Eva, la rândul ei, urma să aibă o „dorinţă“ după soţul ei, probabil într-un mod exagerat sau neechilibrat. — Geneza 3:12, 16.
6, 7. a) Ce denaturare a masculinităţii s-a produs înainte de Potop? b) Ce putem învăţa din situaţia antediluviană?
6 Folosirea greşită a masculinităţii şi a feminităţii a atins cote maxime înainte de Potop. Îngerii care şi-au părăsit poziţia iniţială din ceruri s-au materializat în corpuri umane pentru a întreţine relaţii sexuale cu femeile (Geneza 6:1, 2). Relatarea biblică îi menţionează numai pe fiii care s-au născut în urma acestor legături nefireşti. Se crede că aceşti urmaşi au fost hibrizi, incapabili să se reproducă. Ei au devenit cunoscuţi ca puternicii, nefilimii sau doborâtorii, întrucât ei îi doborau pe alţii la pământ (Geneza 6:4, NW, nota de subsol). Conform dovezilor, ei au fost violenţi, agresivi, fără pic de compasiune tandră.
7 Din această relatare reiese clar că frumuseţea fizică, forma corpului, statura sau puterea în sine nu conferă o masculinitate sau o feminitate agreabilă. Îngerii care s-au materializat erau, probabil, chipeşi. Iar nefilimii erau înalţi şi bine făcuţi, însă atitudinea lor mintală era pervertită. Îngerii neascultători şi descendenţii lor au umplut pământul cu imoralitate sexuală şi violenţă. Drept urmare, Iehova a pus capăt acelei lumi (Geneza 6:5–7). Cu toate acestea, Potopul nu a eliminat influenţa demonică şi nici consecinţele păcatului lui Adam. După Potop a reapărut optica denaturată despre masculinitate şi feminitate, iar Biblia conţine exemple pozitive şi negative din care putem învăţa.
8. Ce exemplu excelent de masculinitate corespunzătoare a dat Iosif?
8 Relatarea despre Iosif şi soţia lui Potifar ne prezintă un exemplu impresionant de masculinitate corespunzătoare în contrast cu o feminitate lumească. Soţia lui Potifar s-a îndrăgostit pătimaş de chipeşul Iosif şi a încercat să-l seducă. La vremea aceea nu exista nici o lege divină scrisă care să interzică fornicaţia sau adulterul. Cu toate acestea, Iosif a fugit de acea femeie imorală, dovedindu-se a fi un adevărat om al lui Dumnezeu şi vădind o masculinitate care a primit aprobarea lui Dumnezeu. — Geneza 39:7–9, 12.
9, 10. a) Cum a abuzat regina Vasti de feminitatea ei? b) Ce exemplu excelent de feminitate ne-a oferit Estera?
9 Estera şi regina Vasti creează un contrast puternic în ce le priveşte pe femei. Se pare că Vasti s-a gândit că este atât de frumoasă, încât regele Ahaşveroş îi va împlini întotdeauna dorinţele. Însă frumuseţea ei nu era decât de suprafaţă. Ei îi lipseau modestia şi feminitatea, deoarece nu a manifestat supunere faţă de soţul şi regele ei. Regele a repudiat-o şi şi-a ales ca regină o femeie cu adevărat feminină, femeie care, de fapt, se temea de Iehova. — Estera 1:10–12; 2:15–17.
10 Estera slujeşte ca minunat exemplu pentru femeile creştine. Deşi era „frumoasă la statură şi plăcută la vedere“, ea a dovedit că purta podoaba ‘omului ascuns al inimii, în frumuseţea nepieritoare a unui duh blând şi liniştit’ (Estera 2:7; 1 Petru 3:4). Ea nu a considerat podoabele ostentative ca pe ceva primordial. Estera a dat dovadă de tact şi stăpânire de sine, fiindu-i supusă soţului ei, Ahaşveroş, chiar şi când viaţa poporului ei a fost în pericol. Estera a tăcut când a fost înţelept să o facă, dar a vorbit fără teamă când a fost necesar şi la momentul potrivit (Estera 2:10; 7:3–6). Ea a acceptat sfatul vărului ei matur, Mardoheu (Estera 4:12–16). Ea a demonstrat iubire şi loialitate pentru poporul ei.
Aspectul exterior
11. Ce ar trebui să păstrăm în minte cu privire la aspectul exterior?
11 Care este secretul feminităţii corespunzătoare? O mamă a spus: „Dezmierdările sunt înşelătoare şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de DOMNUL [Iehova, NW] va fi lăudată“ (Proverbele 31:30). Aşadar, o teamă reverenţioasă de Dumnezeu este esenţială, iar bunătatea iubitoare, un caracter plăcut, modestia şi folosirea limbii cu blândeţe contribuie la feminitate mult mai mult decât frumuseţea fizică. — Proverbele 31:26.
12, 13. a) Din nefericire, cum este vorbirea multora? b) Care este semnificaţia textului din Proverbele 11:22?
12 Din nefericire, mulţi bărbaţi şi multe femei nu-şi folosesc limba cu înţelepciune, nici cu bunătate iubitoare. Vorbirea lor este injurioasă, sarcastică, vulgară şi lipsită de consideraţie. Unii bărbaţi consideră că vorbirea obscenă este un indiciu al masculinităţii, iar unele femei îi imită în mod nesăbuit. Dar dacă o femeie este frumoasă, însă îi lipseşte judecata sănătoasă şi este certăreaţă, sarcastică sau arogantă, poate fi ea considerată frumoasă în adevăratul sens al cuvântului, cu adevărat feminină? „Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc.“ — Proverbele 11:22.
13 Frumuseţea asociată cu o vorbire indecentă, cu sarcasmul sau cu lipsa de judecată ar face notă discordantă cu feminitatea pe care ar putea-o afişa cineva. De fapt, o asemenea conduită lipsită de pietate ar putea face ca o persoană atrăgătoare din punct de vedere fizic să pară chiar urâtă. Putem discerne cu uşurinţă că aspectul fizic în sine al unui bărbat sau al unei femei nu poate compensa şi nici justifica accesele de mânie, ţipetele sau vorbirea injurioasă. Toţi creştinii pot şi trebuie să devină atrăgători în ochii lui Dumnezeu şi ai semenilor lor, prin vorbirea şi prin conduita lor bazată pe Biblie. — Efeseni 4:31.
14. Ce fel de podoabă este lăudată în 1 Petru 3:3–5, şi ce părere aveţi despre ea?
14 Deşi feminitatea şi masculinitatea adevărată se bazează pe calităţi spirituale, manierele şi aspectul exterior, inclusiv îmbrăcămintea pe care o purtăm şi modul în care o purtăm, transmit un mesaj despre noi. Apostolul Petru s-a gândit, fără îndoială, la anumite stiluri de îmbrăcăminte şi de pieptănătură din secolul întâi când le-a sfătuit pe femeile creştine astfel: „Podoaba voastră să nu fie cea de afară, care stă în împletirea părului şi în purtarea de podoabe de aur sau în îmbrăcarea hainelor, ci omul ascuns al inimii, în frumuseţea nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. Căci aşa se împodobeau odinioară sfintele femei care nădăjduiau în Dumnezeu, fiind supuse soţilor lor“. — 1 Petru 3:3–5.
15. Ce anume ar trebui să se străduiască femeile creştine să manifeste în privinţa îmbrăcămintei lor?
15 În 1 Timotei 2:9, 10 găsim observaţiile lui Pavel cu privire la îmbrăcămintea feminină: „Femeile să se gătească, având o îmbrăcăminte cuviincioasă, cu modestie şi bun simţ, . . . cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că se tem de Dumnezeu“. El a subliniat aici necesitatea de a manifesta modestie şi o ţinută bine aranjată care reflectă bun-simţ.
16, 17. a) În ce fel denaturează rolul îmbrăcămintei mulţi bărbaţi şi femei de astăzi? b) Ce concluzie ar trebui să tragem din sfatul consemnat în Deuteronomul 22:5?
16 Pentru un bărbat sau o femeie, pentru un băiat sau o fată, faptul de a se comporta sau de a se îmbrăca într-un mod care incită dorinţele sexuale nu-i va accentua adevăratele trăsături masculine sau feminine şi, cu siguranţă, nici nu-l va onora pe Dumnezeu. Mulţi bărbaţi şi femei din lume ajung la extreme, exprimând în mod ostentativ senzualitate prin îmbrăcămintea şi comportamentul lor. Alţii atenuează diferenţele dintre sexe în scopuri imorale. Cât de recunoscători putem fi noi, creştinii, pentru că Biblia dezvăluie gândirea lui Dumnezeu! Iehova i-a spus Israelului antic: „Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti; căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea DOMNULUI Dumnezeului tău“. — Deuteronomul 22:5.
17 Probabil că v-ar face plăcere să revedeţi ce se spunea în această privinţă în Turnul de veghere din 1 mai 1989, la pagina 28: „Esenţa o constituie nu faptul dacă o anumită vestimentaţie este foarte la modă, ci dacă ea este adecvată pentru acela care se pretinde a fi un slujitor al lui Dumnezeu (Romani 12:2; 2 Corinteni 6:3). Hainele strânse pe corp sau cele exagerat de lejere pot să diminueze valoarea mesajului pe care îl transmitem. Acele modele de îmbrăcăminte care în mod flagrant şi deliberat le conferă bărbaţilor o notă de feminitate sau femeilor o notă bărbătească sunt în mod categoric inadecvate (compară cu Deuteronomul 22:5). Desigur, obiceiurile locale variază în funcţie de vreme, de cerinţele specifice profesiei ş.a.m.d., aşadar congregaţia creştină nu elaborează reguli fixe care să corespundă necesităţilor fraţilor de pe întreg pământul“.
18. Ce măsuri am putea lua pentru a aplica sfaturile biblice cu privire la îmbrăcăminte şi pieptănătură?
18 Ce sfat echilibrat şi potrivit! Din nefericire, unii creştini, bărbaţi şi femei, urmează orbeşte orice curent promovat de lume în ce priveşte îmbrăcămintea şi pieptănătura, fără să se gândească cum s-ar putea răsfrânge acestea asupra lui Iehova şi a congregaţiei creştine. Fiecare am putea să ne facem o autoanaliză pentru a vedea dacă suntem influenţaţi de gândirea lumii. Sau ne-am putea adresa unui frate sau unei surori respectate şi cu experienţă, cerându-i unele sugestii cu privire la schimbările pe care ar trebui să le facem în stilul nostru de îmbrăcăminte, iar apoi să-i analizăm cu seriozitate sugestiile.
Femei şi bărbaţi creştini — femei şi bărbaţi adevăraţi
19. Împotriva cărei influenţe nedorite trebuie să luptăm?
19 Dumnezeul acestei lumi este Satan, iar influenţa lui se face simţită în confuzia pe care a creat-o cu privire la sexe, confuzie care depăşeşte sfera vestimentară (2 Corinteni 4:4). În unele ţări, multe femei concurează cu bărbaţii în privinţa autorităţii, ignorând principiile biblice. Pe de altă parte, un mare număr de bărbaţi pur şi simplu renunţă la responsabilităţile lor de cap de familie, asemenea lui Adam. Există unii care chiar încearcă să-şi schimbe rolul sexual pe care îl au (Romani 1:26, 27). Biblia nu stabileşte vreun mod de viaţă alternativ pe care Dumnezeu să-l aprobe. Iar orice persoană care, înainte de a deveni creştină, a avut incertitudini cu privire la identitatea sau preferinţele sale de natură sexuală, poate avea încredere că este spre binele ei veşnic să trăiască potrivit normelor fixate de Dumnezeu, norme care vor fi, cu siguranţă, apreciate de toţi cei care vor atinge perfecţiunea umană.
20. Cum ar trebui să ne influenţeze Galateni 5:22, 23 punctul de vedere referitor la masculinitate şi feminitate?
20 Scripturile arată că bărbaţii creştini şi femeile creştine trebuie să cultive şi să manifeste roadele spiritului lui Dumnezeu: iubirea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunăvoinţa, bunătatea, credinţa, blândeţea şi stăpânirea de sine (Galateni 5:22, 23). Dumnezeu, în marea sa înţelepciune, le-a permis bărbaţilor să-şi dezvolte trăsăturile masculine, iar femeilor pe cele feminine, cultivând aceste calităţi. Un bărbat care manifestă roadele spiritului este uşor de respectat, iar o femeie care face acest lucru este uşor de iubit.
21, 22. a) Ce model a stabilit Isus cu privire la stilul de viaţă? b) Cum şi-a manifestat Isus masculinitatea?
21 Cel mai mare om care a trăit vreodată a fost Isus Cristos, iar creştinii ar trebui să imite modul său de viaţă (1 Petru 2:21–23). Asemenea lui Isus, atât bărbaţii, cât şi femeile ar trebui să-i fie loiali lui Dumnezeu şi să asculte de Cuvântul Său. Isus a manifestat calităţi minunate, cum sunt iubirea, tandreţea şi îndurarea. De la noi, creştinii adevăraţi, se aşteaptă să-l imităm, dovedind astfel că suntem discipolii lui. — Ioan 13:35.
22 Isus Cristos a fost un bărbat adevărat, iar calităţile sale masculine se pot observa când studiem istoria vieţii sale, prezentată în Scripturi. El nu s-a căsătorit niciodată, însă Biblia arată că el s-a bucurat de o asociere echilibrată cu femeile (Luca 10:38, 39). Relaţiile în care se afla cu bărbaţii şi femeile au fost întotdeauna caste şi onorabile. El reprezintă modelul perfect de masculinitate. El nu a permis nimănui — nici unui bărbat, nici unei femei, nici unui înger neascultător — să-l deposedeze de trăsăturile sale masculine sfinte şi de fidelitatea faţă de Iehova. El nu a avut reţineri în acceptarea responsabilităţilor şi a făcut acest lucru fără să se plângă. — Matei 26:39.
23. Cu privire la rolul pe care îl are fiecare sex, cum sunt creştinii adevăraţi binecuvântaţi în mod evident?
23 Ce încântare este să te afli în mijlocul poporului lui Iehova şi să te asociezi cu bărbaţi şi femei, precum şi cu băieţi şi fete a căror prioritate în viaţă constă în a-l iubi pe Iehova Dumnezeu şi a asculta de el! Faptul că ascultăm de Cuvântul lui Dumnezeu nu ne privează de libertate. Dimpotrivă, suntem eliberaţi de această lume şi de căile ei care pervertesc frumuseţea, scopul şi rolurile distincte pe care le au sexele. Putem trăi adevărata fericire care provine din îndeplinirea rolului pe care ni l-a acordat Dumnezeu în viaţă, fie că suntem bărbaţi, fie că suntem femei. Da, cât de recunoscători îi suntem lui Iehova Dumnezeu, Creatorul, pentru toate măsurile pline de iubire pe care le-a luat în folosul nostru şi pentru că ne-a creat de sex bărbătesc şi de sex femeiesc!
Cum aţi răspunde?
◻ Ce roluri potrivite bărbatului şi femeii indică Biblia?
◻ Cum s-a denaturat caracterul masculin înainte de Potop, şi cum s-au degradat trăsăturile masculine şi cele feminine în epoca noastră?
◻ Ce sfaturi biblice referitoare la aspectul personal veţi căuta să aplicaţi?
◻ Cum se pot dovedi bărbaţii şi femeile creştine adevăraţi bărbaţi şi adevărate femei?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]
Deşi era frumoasă, Estera este amintită îndeosebi pentru modestia şi spiritul ei blând şi liniştit
[Legenda fotografiei de la pagina 18]
Daţi atenţie în mod rezonabil aspectului personal în timp ce puneţi accentul mai mult pe frumuseţea interioară