Adevărul eliberează

ÎN STATELE UNITE, peste un milion de oameni se află în închisori. Dintre aceştia, aproape trei mii au fost condamnaţi la moarte. Imaginaţi-vă că sunteţi în această situaţie. Cum v-aţi simţi? Ideea unei astfel de perspective este într-adevăr sumbră. Totuşi, într-un anumit sens, toţi oamenii se află într-o situaţie asemănătoare. Biblia spune: „Toţi au păcătuit şi n-au ajuns la slava lui Dumnezeu“ (Romani 3:23). Da, ca descendenţi ai lui Adam, noi suntem „întemniţaţi“ de o stare păcătoasă (Romani 5:12). Noi simţim zilnic efectele captivităţii noastre, la fel ca apostolul creştin Pavel, care a scris: „Văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii minţii mele şi mă ţine rob legii păcatului, care este în mădularele mele“. — Romani 7:23.

Din cauza naturii noastre păcătoase, fiecare dintre noi este, ca să spunem aşa, condamnat la moarte, întrucât Biblia spune: „Plata păcatului este moartea“ (Romani 6:23). Psalmistul Moise a descris bine situaţia noastră, spunând: „Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci, iar pentru cei mai tari la optzeci de ani; şi mândria lor este muncă şi deşertăciune, căci anii trec iute şi noi zburăm“. — Psalmul 90:10; compară cu Iacov 4:14.

Cu privire la sclavia omenirii în păcat şi moarte, Isus le-a spus continuatorilor săi: „Adevărul vă va face liberi“ (Ioan 8:32). Prin aceste cuvinte, Isus le oferea continuatorilor săi o speranţă cu privire la ceva mult mai mare decât eliberarea de sub dominaţia romană: el le oferea iertarea păcatelor şi eliberarea de moarte! Cum urmau să obţină aşa ceva? „Dacă Fiul vă face liberi, veţi fi cu adevărat liberi“, le-a spus Isus (Ioan 8:36). Da, renunţând la viaţa sa, „Fiul“, Isus, a slujit ca jertfă de ispăşire pentru a cumpăra înapoi ceea ce pierduse Adam (1 Ioan 4:10). Aceasta i-a dat întregii omeniri ascultătoare perspectiva de a fi eliberată din sclavia păcatului şi a morţii. Fiul unic-născut al lui Dumnezeu a murit „pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică“. — Ioan 3:16.

Deci adevărul eliberator gravitează în jurul lui Isus Cristos. Cei care calcă pe urmele lui au speranţa de a fi eliberaţi de păcat şi moarte atunci când Regatul lui Dumnezeu va prelua controlul deplin asupra problemelor pământului. Chiar şi acum, cei care acceptă adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu se bucură de o eliberare autentică. În ce moduri?

Eliberare de teama de morţi

Milioane de oameni din prezent trăiesc cu teama de morţi. De ce? Deoarece religia lor i-a învăţat că sufletul părăseşte corpul la moarte şi trece într-un domeniu spiritual. Din acest motiv, în unele ţări există obiceiul ca rudele defunctului să stea la priveghi câteva zile şi nopţi. Aceasta presupune deseori cântatul cu voce tare şi bătutul tobelor. Cei îndoliaţi cred că acest lucru este pe placul mortului şi că împiedică spiritul acestuia să se întoarcă pentru a-i hărţui pe cei vii. Învăţăturile false ale creştinătăţii referitoare la cei morţi au servit doar la perpetuarea acestei tradiţii.

Cu toate acestea, Biblia dezvăluie adevărul despre starea morţilor. Ea afirmă clar că sufletul tău eşti tu, nu vreo parte misterioasă din tine care continuă să trăiască după moarte (Geneza 2:7; Ezechiel 18:4). Pe deasupra, morţii nu sunt chinuiţi într-un iad de foc, nici nu se află într-un domeniu spiritual, de unde să le poată face ceva celor vii. Biblia spune: „Cei morţi nu ştiu nimic . . . în Locuinţa Morţilor, în care mergi, nu este nici lucrare, nici plan, nici cunoştinţă, nici înţelepciune“. — Eclesiastul 9:5, 10.

Aceste adevăruri biblice i-au eliberat pe mulţi oameni de teama de morţi. Ei nu mai fac sacrificii costisitoare pentru a-şi linişti strămoşii, nici nu îi mai frământă ideea că cei dragi ai lor sunt chinuiţi fără milă pentru greşelile lor. Ei au învăţat că Biblia le oferă o speranţă minunată celor care au murit, întrucât ea ne spune că, la timpul fixat de Dumnezeu, va fi „o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi“ (Faptele 24:15; Ioan 5:28, 29). Prin urmare, acum morţii pur şi simplu se odihnesc, ca într-un somn adânc. — Compară cu Ioan 11:11–14.

Adevărul despre starea morţilor şi speranţa învierii ne pot elibera de disperarea pe care o aduce cu sine moartea. O astfel de speranţă a susţinut un cuplu căsătorit din Statele Unite atunci când fiul lor de patru ani a murit într-un accident. „În vieţile noastre a rămas un gol care nu poate fi umplut până la revederea fiului nostru la înviere“, mărturiseşte mama lui. „Dar ştim că durerea noastră este doar temporară, întrucât Iehova a promis că va şterge lacrimile noastre de durere.“ — Apocalipsa 21:3, 4.

Eliberare de teama de viitor

Ce ne rezervă viitorul? Va fi ars pământul într-un holocaust nuclear? Oare ruinarea mediului ambiant al pământului va face ca planeta noastră să devină nelocuibilă? Oare decăderea morală va duce la anarhie şi haos? Acestea sunt temeri reale ale multor oameni din prezent.

Biblia însă ne eliberează de astfel de temeri morbide. Ea ne asigură că „pământul rămâne pentru totdeauna“ (Eclesiastul 1:4). Iehova nu a creat planeta noastră pur şi simplu pentru a o vedea distrusă de oameni iresponsabili (Isaia 45:18). Dimpotrivă, Iehova a creat pământul ca să servească drept locuinţă paradiziacă pentru familia umană unită (Geneza 1:27, 28). Scopul său nu s-a schimbat. Biblia ne spune că Dumnezeu îi va ‘distruge pe cei ce distrug pământul’ (Apocalipsa 11:18). După aceea, Biblia spune că „cei blânzi moştenesc pământul, şi se vor desfăta în belşug de pace“. — Psalmul 37:11.

Această promisiune este demnă de încredere, pentru că Dumnezeu nu minte. Iehova a declarat prin intermediul profetului său Isaia: „Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face ce Îmi este plăcut şi va împlini lucrul pentru care l-am trimis“ (Isaia 55:11; Tit 1:2). Prin urmare, putem aştepta cu încredere împlinirea promisiunii lui Dumnezeu consemnate în Biblie, în 2 Petru 3:13: „Noi, potrivit făgăduinţei Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care locuieşte dreptatea“.

Eliberare de teama de oameni

Biblia ne oferă exemple remarcabile de bărbaţi şi femei care au manifestat o devoţiune neînfricată faţă de Dumnezeu. Printre aceştia au fost Ghedeon, Barac, Debora, Daniel, Estera, Ieremia, Abigail şi Iael, ca să menţionăm doar câţiva. Aceşti bărbaţi şi aceste femei fidele au manifestat atitudinea psalmistului care a scris: „Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic. Ce-mi poate face omul?“. — Psalmul 56:11.

În primul secol, apostolii Petru şi Ioan au dat dovadă de un curaj similar când autorităţile religioase le-au poruncit să nu mai predice. „Noi nu putem să nu vorbim despre cele ce am văzut şi am auzit“, au răspuns ei. În urma poziţiei lor ferme, Petru şi Ioan au fost întemniţaţi mai târziu. După eliberarea lor miraculoasă, ei şi-au reluat imediat activitatea şi au continuat ‘să vestească cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală’. La scurt timp după aceea, Petru şi ceilalţi apostoli au fost aduşi în faţa Sanhedrinului evreiesc. „Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi în Numele Acesta?“, le-a spus marele preot. „Şi voi iată, aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră.“ Petru şi ceilalţi apostoli au răspuns: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni“. — Faptele 4:16, 17, 19, 20, 31; 5:18–20, 27–29.

În lucrarea lor de predicare a veştii bune a Regatului lui Dumnezeu, Martorii lui Iehova din prezent se străduiesc să imite zelul creştinilor din primul secol. Chiar şi tinerii din mijlocul lor se dovedesc deseori neînfricaţi prin faptul că le vorbesc altora despre credinţa lor. Să vedem câteva exemple.

Stacie este o adolescentă timidă. Ca urmare, faptul de a le vorbi altora despre credinţa ei a fost o încercare la început. Ce a făcut ea pentru a-şi învinge timiditatea? „Am studiat Biblia şi m-am convins că înţeleg ceea ce spun“, afirmă ea. „În felul acesta a fost mai uşor şi am avut mai multă încredere în mine.“ Despre reputaţia excelentă a lui Stacie s-a scris într-un ziar local. Articolul, redactat de o profesoară de la şcoala ei, spunea: „Credinţa [lui Stacie] pare să-i fi dat tăria de a rezista la multe dintre presiunile la care sunt supuşi majoritatea adolescenţilor. . . . Ea consideră că serviciul pentru Dumnezeu trebuie să ocupe cel mai important loc în mintea ei“.

Tommy a început să înveţe despre Biblie de la părinţii lui pe când avea doar cinci ani. El a luat o poziţie curajoasă de partea închinării adevărate chiar de la o vârstă fragedă. În timp ce colegii lui de clasă desenau scene legate de sărbătorile tradiţionale, Tommy desena scene din paradisul promis de Dumnezeu. Ca adolescent, Tommy a remarcat că mulţi elevi aveau nedumeriri în legătură cu convingerile Martorilor lui Iehova. În loc să se retragă cu teamă în cochilia lui, el i-a cerut voie unui profesor să poarte o discuţie cu clasa pe bază de întrebări şi răspunsuri, astfel încât să le răspundă colegilor lui într-o singură ocazie la toate întrebările. I s-a dat permisiunea, şi a depus o mărturie excelentă.

Pe când avea 17 ani, Markietta a găsit o ocazie minunată de a le vorbi colegilor ei de clasă despre credinţa ei. „Ni s-a dat ca temă să pregătim un referat“, spune ea. „Mi-am ales subiectul de discuţie din cartea Tinerii se întreabă — Răspunsuri practicea. Am ales cinci capitole din carte şi le-am scris titlurile pe tablă. Le-am cerut colegilor să le pună în ordinea care li se părea lor cea mai importantă.“ A urmat o discuţie cu participarea clasei. „Le-am arătat colegilor cartea, şi mai mulţi au cerut câte un exemplar“, a spus în încheiere Markietta. „Chiar şi profesoara mea a spus că doreşte unul.“

Adevărul vă poate elibera

După cum am văzut, adevărul pe care îl conţine Biblia are un efect eliberator asupra persoanelor de orice vârstă care o studiază şi care iau în serios mesajul ei. Ea îi eliberează de teama de morţi, de teama de viitor şi de teama de oameni. În cele din urmă, răscumpărarea oferită de Isus va elibera omenirea ascultătoare din păcat şi moarte. Ce bucurie va fi să trăim pentru totdeauna pe un pământ paradiziac, fără să mai fim întemniţaţi de starea păcătoasă pe care am moştenit-o! — Psalmul 37:29.

Aţi dori să aflaţi mai multe despre binecuvântările promise de Dumnezeu? Dacă da, ce ar trebui să faceţi? Isus a spus: „Viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu“ (Ioan 17:3). Deci dacă doriţi să vă bucuraţi de libertatea pe care le-a promis-o Isus discipolilor săi, trebuie să învăţaţi despre Iehova Dumnezeu şi despre Fiul său. Trebuie să cunoaşteţi care este voinţa lui Dumnezeu şi apoi să o înfăptuiţi, deoarece Biblia spune: „Lumea trece, şi pofta ei, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac“. — 1 Ioan 2:17.

[Notă de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 7]

Sub Regatul lui Dumnezeu, omenirea va fi în sfârşit eliberată de păcat şi moarte.