Vă amintiţi?

Aţi apreciat citirea ultimelor numere ale revistei Turnul de veghere? În acest caz, vedeţi dacă puteţi răspunde la următoarele întrebări:

◻ Din cuvintele lui Isus: „Celor care le veţi ierta păcatele, vor fi iertate“, înţelegem cumva că creştinii pot ierta păcatele (Ioan 20:23)?

Nu există o bază scripturală pentru a conchide că creştinii, în general, sau chiar bătrânii numiţi din congregaţie, au autoritate de la Dumnezeu pentru a ierta păcatele. Contextul cuvintelor lui Isus pare să indice că, prin acţiunea spiritului, apostolii au primit o autoritate unică de a ierta sau nu păcatele. (Vezi Faptele 5:1–11; 2 Corinteni 12:12.) — 15/4, pagina 28.

◻ Ce este remarcabil în traducerea cărţii Psalmilor efectuată de J. J. Stewart Perowne şi publicată iniţial în 1864?

În traducerea sa, Perowne s-a străduit să respecte „cu stricteţe structura limbii ebraice, atât în ce priveşte particularităţile ei morfologice, cât şi cele sintactice“. Făcând lucrul acesta, el a favorizat restabilirea numelui divin în forma „Iehova“. — 15/4, pagina 31.

◻ Ce îndrumare le-a dat Isus continuatorilor săi cu privire la atitudinea faţă de guvernele lumii?

Isus a spus: „Daţi deci Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!“ (Matei 22:21). El a mai spus: „Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă, mergi cu el două“ (Matei 5:41). Isus a ilustrat aici principiul satisfacerii de bunăvoie a cererilor legitime, fie că este vorba de relaţii umane, fie de cerinţe guvernamentale care sunt în armonie cu legea lui Dumnezeu (Luca 6:27–31; Ioan 17:14, 15). — 1/5, pagina 12.

◻ Ce înseamnă a ‘umbla în adevăr’ (Psalmul 86:11)?

Acest lucru include faptul de a respecta cerinţele lui Dumnezeu şi de a-i sluji în mod fidel şi sincer (Psalmul 25:4, 5; Ioan 4:23, 24). — 15/5, pagina 18.

◻ Ce s-a realizat prin faptul că Iehova l-a trimis pe Iona la Ninive?

Aşa cum s-a dovedit în final, activitatea de predicare a lui Iona în Ninive a arătat contrastul dintre niniviţii care s-au căit şi israeliţii încăpăţânaţi, cărora le lipseau extrem de mult credinţa şi umilinţa. (Compară cu Deuteronomul 9:6, 13; Iona 3:4–10.) — 15/5, pagina 28.

◻ Cine este Şarpele şi cine este ‘femeia’ la care se face referire în Geneza 3:15?

Şarpele nu este neînsemnatul şarpe, ci acela care s-a folosit de el, Satan Diavolul (Apocalipsa 12:9). ‘Femeia’ nu este Eva, ci organizaţia cerească a lui Iehova, mama slujitorilor săi unşi cu spirit de pe pământ (Galateni 4:26). — 1/6, pagina 9.

◻ Cum poate o persoană să iasă din Babilonul cel Mare şi să găsească siguranţă (Apocalipsa 18:4)?

Ea trebuie să se separe complet de organizaţiile religioase false şi, de asemenea, de obiceiurile şi de spiritul lor, şi atunci va găsi siguranţă în organizaţia teocratică a lui Iehova (Efeseni 5:7–11). — 1/6, pagina 18.

◻ De ce vulturul este menţionat frecvent în Scripturi?

Scriitorii Bibliei au apelat la caracteristicile vulturului pentru a simboliza unele lucruri ca înţelepciunea, ocrotirea divină şi iuţeala. — 15/6, pagina 8.

◻ Slujitorii de astăzi ai lui Dumnezeu care au speranţă pământească beneficiază de spiritul lui Dumnezeu în aceeaşi măsură ca şi creştinii unşi de spirit?

În esenţă, răspunsul este da. Spiritul lui Dumnezeu este disponibil în egală măsură pentru ambele clase, iar cunoştinţa şi înţelegerea le este oferită în egală măsură amândurora, cu posibilităţi egale de asimilare. — 15/6, pagina 31.

◻ De ce este util pentru noi astăzi să examinăm serviciul sacru efectuat de preoţii Israelului la templul din Ierusalim?

Făcând lucrul acesta, vom ajunge să apreciem şi mai mult măsurile pline de îndurare care au fost luate pentru ca oamenii păcătoşi de astăzi să se poată împăca cu Dumnezeu (Evrei 10:1–7). — 1/7, pagina 9.

◻ Cum a atins cel de-al doilea templu construit la Ierusalim o glorie mai mare decât cel construit de Solomon?

Cel de-al doilea templu a dăinuit cu 164 de ani mai mult decât templul lui Solomon. Mai mulţi închinători din mult mai multe ţări s-au revărsat în curţile sale. Ceva şi mai important, acest al doilea templu s-a bucurat de o onoare specială: Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, a predat în curţile acestuia. — 1/7, paginile 12, 13.

◻ Când a adus Dumnezeu în existenţă templul său spiritual?

Acest lucru s-a întâmplat în 29 e.n, când Dumnezeu şi-a arătat aprobarea faţă de rugăciunea rostită de Isus la botez (Matei 3:16, 17). Faptul că Dumnezeu a aprobat prezentarea corpului lui Isus a însemnat că, în sens spiritual, venise în existenţă un altar mai mare decât cel din templul din Ierusalim. — 1/7, paginile 14, 15.

◻ De ce trebuie să fim iertători?

Faptul de a ierta un insultător care a cerut iertare este un lucru important dacă vrem să păstrăm unitatea creştină. Duşmănia şi ranchiuna ne vor răpi pacea minţii. Dacă nu iertăm, riscăm ca, într-o bună zi, Iehova să nu ne mai ierte păcatele (Matei 6:14, 15). — 15/7, paginile 18, 19.

◻ Cum au putut israeliţii să devină sfinţi?

Sfinţenia a fost posibilă numai întreţinând relaţii strânse cu Iehova, Dumnezeul sfânt, şi aducându-i o închinare curată. Ei au avut nevoie de cunoştinţa exactă a „Celui Preasfânt“ pentru a-i aduce închinare în sfinţenie, în curăţenie fizică şi spirituală (Proverbele 2:1–6; 9:10). — 1/8, pagina 11.