Cum vă slujesc păstorii creştini
ÎN MULTE locuri se poate observa cum se ocupă păstorii de turmă. Ei o conduc, o ocrotesc şi se îngrijesc de oi. Lucrul acesta este de interes pentru bătrânii creştini, deoarece lucrarea lor include şi activităţi de păstorire. Într-adevăr, ei au responsabilitatea de ‘a păstori biserica lui Dumnezeu’ şi de ‘a lua seama la toată turma’. — Faptele 20:28.
Dacă eşti un membru al congregaţiei creştine, în ce mod îţi pot sluji păstorii spirituali? Şi cum ar trebui să reacţionezi la eforturile lor de a te ajuta? De ce are nevoie congregaţia de ajutorul lor?
Protecţie împotriva cui?
În timpurile antice, leii şi alte animale sălbatice puneau turmele în pericol, atacând oile izolate. Păstorii trebuiau să le ocrotească (1 Samuel 17:34, 35). Satan Diavolul „dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită“ (1 Petru 5:8). El poartă cu furie război nu numai împotriva organizaţiei pământeşti a lui Iehova ca întreg, ci şi împotriva fiecărui slujitor al lui Dumnezeu în parte. Care este obiectivul lui Satan? El vrea să-i descurajeze pe membrii poporului lui Iehova şi chiar să-i împiedice să ‘păzească poruncile lui Dumnezeu’ şi să îndeplinească lucrarea de ‘mărturie a lui Isus’. — Apocalipsa 12:17.
Iehova i-a acuzat de neglijenţă pe păstorii guvernamentali ai vechiului Israel, deoarece oile sale deveniseră „prada tuturor fiarelor câmpului“ (Ezechiel 34:8). Totuşi bătrânii creştini au dorinţa sinceră de a-i ocroti pe membrii congregaţiei, astfel încât nici unul să nu se piardă din neglijenţă sau din cauza influenţei lui Satan, a lumii sau a ‘lupilor’ apostaţi (Faptele 20:29, 30). Cum îi ajută păstorii pe toţi membrii turmei să fie treji şi să vegheze? O modalitate o constituie cuvântările scripturale bine pregătite pe care le ţin la Sala Regatului. O alta o constituie conversaţiile încurajatoare, pozitive, de dinainte şi de după întruniri. Iar o altă modalitate eficientă este vizitarea ‘oilor’ personal acasă. (Compară cu Psalmul 95:7.) Dar ce este o vizită de păstorire? Cum ar trebui făcută o astfel de vizită? Şi cine ar trebui să fie vizitat?
Ce este o vizită de păstorire?
O vizită de păstorire nu este o simplă vizită amicală cu ocazia căreia vorbiţi despre lucruri banale. Un bătrân a făcut observaţia: „Majoritatea vestitorilor se bucură foarte mult să citească un pasaj scriptural sau să discute despre un anumit personaj biblic. Desigur, bătrânul nu va întreţine singur toată discuţia. De obicei, vestitorul vizitat se bucură să-şi exprime părerea cu privire la Biblie şi, făcând lucrul acesta, îşi întăreşte propria-i credinţă. Bătrânul ar putea lua cu el o revistă Turnul de veghere sau Treziţi-vă! pentru a discuta un articol ziditor. Probabil că această discuţie spirituală deosebeşte o vizită de păstorire de o vizită amicală“.
Un alt bătrân cu experienţă a spus: „Înainte de vizită, bătrânul stă şi se gândeşte la necesităţile vestitorului pe care urmează să-l viziteze. Ce anume l-ar putea zidi pe vestitor? Lauda sinceră constituie o parte esenţială a vizitelor de păstorire, deoarece ea întăreşte persoana pentru a persevera“. Da, o vizită de păstorire este mai mult decât o simplă vizită prietenească pe care oricine din congregaţie ar putea-o face.
De ce te vizitează un păstor?
Când un bătrân vizitează o familie, el este pregătit să-i încurajeze pe colaboratorii săi de credinţă şi să-i ajute să fie fermi în credinţă (Romani 1:11). Cum vei reacţiona deci când unul sau doi bătrâni îşi vor exprima dorinţa de a te vizita? Un supraveghetor itinerant a spus: „Dacă vizitele de păstorire sunt făcute numai când ceva nu este în regulă, prima reacţie la propunerea vizitei poate fi: «Cu ce-am greşit?»“ Păstorii spirituali iubitori îl imită pe Iehova, care i-a purtat de grijă psalmistului şi care i-a ‘înviorat sufletul’ întotdeauna, dar mai ales în timpuri de restrişte şi de necesităţi speciale. — Psalmul 23:1–4.
Obiectivul unei vizite de păstorire este acela de ‘a zidi, nu de a dărâma’ (2 Corinteni 13:10). Într-adevăr, cuvintele de apreciere pentru perseverenţa, zelul şi lucrarea fidelă a persoanei vizitate sunt încurajatoare. Un bătrân a spus: „La o vizită de păstorire nu este bine să se lase impresia că bătrânul a venit cu intenţia de a descoperi şi discuta unele probleme. Desigur, poate că vestitorul doreşte să discute despre vreo dificultate specială. Iar dacă o oaie şchioapătă sau se izolează de restul turmei, bătrânul trebuie să facă ceva pentru a-i oferi ajutor“.
Păstorii creştini vor acorda, fără îndoială, o atenţie deosebită oricărei persoane care se află în situaţia celor descrise în aceste cuvinte: „[Eu, Iehova,] voi căuta pe cea pierdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi pansa pe cea rănită şi voi întări pe cea bolnavă“ (Ezechiel 34:16). Da, poate că oile trebuie căutate, aduse înapoi, pansate sau întărite. Păstorii lui Israel şi-au neglijat aceste responsabilităţi. Îndeplinirea unei astfel de lucrări pretinde ca un păstor să se apropie de o anumită oaie şi să se îngrijească de necesităţile ei. În esenţă, aceasta trebuie să fie o trăsătură distinctivă a fiecărei vizite de păstorire de astăzi.
Oile sănătoase au nevoie de îngrijire
Ar trebui să tragem concluzia că păstorii spirituali de astăzi nu trebuie să manifeste o atenţie deosebită faţă de oile sănătoase? Ei bine, când o oaie propriu-zisă ajunge în pericol, este mult mai uşor să fie ajutată dacă ea are încredere în păstor. Un manual afirmă că, „în mod natural, oile se tem de oameni şi nu este întotdeauna uşor să le câştigi încrederea“. Printre altele, aceeaşi carte dă acest sfat important pentru câştigarea încrederii oilor: „Vorbiţi-le animalelor cu regularitate. Ele se obişnuiesc cu vocea, fapt ce le dă încredere. Mergeţi să vedeţi deseori oile pe păşune“. — Alles für das Schaf. Handbuch für die artgerechte Haltung (Totul pentru oi. Manual privind modul corect de a le îngriji).
Aşadar, o relaţie plină de încredere între păstor şi oi presupune existenţa unui contact personal. Acelaşi lucru este valabil şi în congregaţia creştină. Un bătrân a spus: „Faptul de a fi cunoscut în congregaţie ca bătrân care vizitează oile cu regularitate facilitează vizitarea unei persoane care are probleme“. De aceea, păstorii spirituali nu ar trebui să încerce să hrănească şi să îngrijească oile numai la Sala Regatului. În măsura în care le permite situaţia, bătrânii ar trebui să ajungă să cunoască oile făcând vizite de păstorire la locuinţele acestora. Un creştin îşi aminteşte că, pe vremea când era proaspăt numit bătrân, supraveghetorul care prezida i-a telefonat şi l-a rugat să-l viziteze şi să-l mângâie pe un frate care tocmai îşi pierduse fiica într-un îngrozitor accident de maşină. Bătrânul recunoaşte: „Ce groaznic m-am simţit, deoarece eu niciodată nu-l vizitasem pe fratele respectiv şi nici măcar nu ştiam unde locuia! A fost o adevărată uşurare când un bătrân matur s-a oferit să vină cu mine“. Da, bătrânii se ajută unii pe alţii la vizitele de păstorire.
În pregătirea şi efectuarea anumitor vizite de păstorire, un bătrân poate fi ajutat de un slujitor ministerial care aspiră la „lucrarea“ excelentă de supraveghetor (1 Timotei 3:1, 13). Cât de mult apreciază un slujitor ministerial faptul de a vedea modul în care un bătrân le slujeşte oilor cu ocazia vizitelor de păstorire! Bătrânii şi slujitorii ministeriali se apropie astfel şi mai mult de membrii congregaţiei, întărind legăturile iubirii şi unităţii creştine. — Coloseni 3:14.
Planificarea timpului pentru vizitele de păstorire
Când un corp de bătrâni a lăsat vizitele de păstorire în seama conducătorilor grupelor de Studiu de Carte al Congregaţiei, în interval de şase luni au fost vizitaţi toţi vestitorii din anumite grupe, în timp ce în alte grupe nu a fost vizitat nici unul. Aceasta l-a determinat pe un bătrân să spună: „Se pare că unii bătrâni iau iniţiativa şi fac mult în lucrarea de păstorire, iar alţii au nevoie de încurajare din partea colaboratorilor lor bătrâni pentru a face la fel“. Astfel, unele corpuri de bătrâni iau măsuri pentru ca toţi vestitorii să fie vizitaţi de păstori într-un interval de timp stabilit.
Desigur, un bătrân sau oricare alt vestitor poate vizita pe cineva din congregaţie fără să aştepte să se facă o planificare specială în acest sens. Înainte de efectuarea unei vizite de păstorire, un bătrân telefonează şi spune: „Vizitez câte o familie în fiecare lună. Pot să vă fac luna viitoare o vizită de aproximativ o oră? Când v-ar cădea mai bine?“
Binecuvântări ce decurg din vizitele de păstorire
Pe măsură ce presiunile exercitate de acest sistem rău continuă să se intensifice, vizitele încurajatoare făcute de păstori înţelegători devin tot mai eficiente. Când toţi membrii turmei primesc încurajare şi sunt ajutaţi prin intermediul vizitelor de păstorire, fiecare oaie se simte la adăpost şi în siguranţă.
Referitor la o congregaţie în care toţi vestitorii Regatului au fost vizitaţi cu regularitate de păstori s-a raportat: „Vestitorii au adoptat o atitudine foarte pozitivă faţă de vizitele de păstorire. Era ceva obişnuit ca un vestitor să se apropie de un bătrân pentru a-l întreba când îl va vizita din nou, deoarece solicitantul se bucurase de discuţia ziditoare avută cu ocazia vizitei anterioare. Vizitele de păstorire au fost un factor care a contribuit la îmbunătăţirea spiritului congregaţiei“. Alte rapoarte indică faptul că, atunci când păstorii slujesc cu iubire în felul acesta, congregaţia poate creşte în iubire, în unitate şi în căldură. Ce binecuvântare!
Păstorii creştini fac vizite pentru a promova bunăstarea spirituală a oilor. Bătrânii doresc să-i încurajeze şi să-i întărească pe colaboratorii lor în credinţă. Dacă în timpul unei vizite se constată existenţa unei probleme serioase ce necesită sfat, ar fi mai bine să se stabilească o întâlnire ulterioară pentru a o discuta, îndeosebi dacă bătrânul este însoţit de un slujitor ministerial. În orice caz, la încheierea vizitei de păstorire este potrivit să se facă o rugăciune.
Doreşte un păstor spiritual să-ţi facă nu peste mult timp o vizită? Dacă da, anticipează cu bucurie încurajarea de care vei avea parte. El vine pentru a-ţi sluji şi pentru a-ţi întări hotărârea de a rămâne pe calea ce duce la viaţă veşnică. — Matei 7:13, 14.
[Chenarul de la pagina 26]
Sugestii pentru vizitele de păstorire
◻ Stabiliţi vizita: De obicei este bine să se stabilească vizita. Dacă bătrânul are de gând să discute o problemă serioasă, ar fi potrivit să-l informeze dinainte pe vestitor cu privire la acest lucru.
◻ Pregătirea: Luaţi în considerare caracterul şi situaţia persoanei respective. Lăudaţi-o în mod sincer. Fixaţi-vă drept obiectiv faptul de a oferi un „dar spiritual“ încurajator şi întăritor de credinţă. — Romani 1:11, 12, NW.
◻ Cine să vă însoţească: Un alt bătrân sau un slujitor ministerial calificat.
◻ În timpul vizitei: Bătrânul trebuie să fie relaxat, amabil, pozitiv şi flexibil. Interesaţi-vă de familie, de bunăstarea ei etc. Ascultaţi cu atenţie. Dacă iese la iveală o problemă serioasă, ar fi mai bine să stabiliţi o vizită specială de păstorire.
◻ Durata vizitei: Respectaţi timpul fixat şi plecaţi în timp ce gazda se bucură încă de vizită.
◻ Încheierea vizitei: O rugăciune este potrivită şi într-adevăr apreciată. — Filipeni 4:6, 7.
[Legenda fotografiei de la pagina 24]
Păstorii creştini oferă protecţie.
[Legenda fotografiilor de la pagina 26]
Vizitele de păstorire furnizează excelente ocazii de încurajare spirituală.