Proclamatorii Regatului relatează
Dumnezeu nu este părtinitor
CU MAI bine de 1 900 de ani în urmă, apostolul Petru i-a depus mărturie ofiţerului de armată Corneliu, spunând: „În adevăr, înţeleg că Dumnezeu nu este părtinitor ci că, în orice popor, cine se teme de El şi practică dreptatea este primit de El“ (Faptele 10:34, 35). Corneliu a manifestat teamă de Dumnezeu şi iubire de dreptate. El a acceptat mărturia depusă de Petru şi a devenit creştin.
Acelaşi principiu este valabil şi astăzi — Dumnezeu nu este părtinitor. Remarcăm acest lucru şi dintr-o experienţă primită din Germania. Consemnarea spune:
„În cadrul teritoriului repartizat congregaţiei noastre există o cazarmă mare a armatei ruse. În 1989, la scurt timp după căderea Zidului Berlinului, bătrânii au întrebat dacă ştia vreunul dintre vestitori limba rusă. Eram câţiva care ştiam şi ne-am dus să lucrăm în acest teritoriu, fapt care s-a dovedit a fi o sursă reală de bucurie. Printre multele experienţe pe care le-am avut se numără şi cea care urmează.
În timp ce eram împreună cu un vestitor nebotezat (care între timp s-a botezat) am avut ocazia să vorbim cu un comandant. Acesta a ascultat ceea ce am avut de spus şi ne-a invitat să le vorbim şi soldaţilor lui. El a declarat că şi aceştia trebuie să audă despre Dumnezeu şi despre Biblie, aşa că am stabilit o zi pentru a reveni.
Am rugat o soră care vorbeşte bine ruseşte să vină cu noi ca translator. La clubul cazărmii am pregătit o masă plină cu literatură şi am reuşit să vorbim cu 68 de soldaţi, răspunzând totodată întrebărilor lor. După aceea, ei au acceptat cu bucurie 35 de cărţi şi aproape 100 de reviste. În timp ce părăseam clubul, am văzut mici grupuri care discutau pe marginea literaturii.
Am stabilit să revenim în ziua de 4 iulie 1992. Când am ajuns acolo la 10.50, soldatul de gardă de la cazarmă ne-a spus că ceilalţi ne aşteptau. Un maior ne-a introdus în sala clubului şi am aflat că o doamnă, care primise literatură de la noi pentru biblioteca cazarmei, pusese peste tot afişe prin care anunţase venirea noastră. Trei fraţi au ţinut scurte discursuri cu privire la lucrarea noastră mondială şi au arătat motivele pentru care ne putem încrede în Biblie. Apoi am iniţiat un dialog cu auditoriul, oferind răspunsuri din Biblie la întrebările acestora. Printre întrebările puse a fost următoarea: Care este poziţia Martorilor lui Iehova faţă de serviciul militar şi dacă este vreunul dintre ei soldat? Această întrebare i-a dat ocazia vestitorului nebotezat care mă însoţise şi mai înainte să le vorbească despre cariera sa de 25 de ani în cadrul armatei est-germane, în ultimii ani servind în calitate de colonel de aviaţie. El a istorisit cum aflase adevărul despre Dumnezeu şi despre Biblie, iar acum dorea să devină Martor al lui Iehova. Soldaţii au fost impresionaţi de cele auzite. În şapte minute, toată literatura pe care o adusesem se afla în mâinile soldaţilor, iar mulţi au dorit o Biblie. Am reuşit să obţinem de la o librărie şapte Biblii în limba rusă, pe care aceştia le-au primit cu recunoştinţă. Ne-a bucurat cu adevărat faptul că le-am oferit informaţii biblice acestor persoane flămânde spiritualiceşte şi sperăm că le vor pune în practică“.
Într-adevăr, Dumnezeu nu este părtinitor. Prin intermediul Cuvântului său el îi atrage pe oamenii sinceri, indiferent cine ar fi sau unde s-ar afla aceştia. El îi invită să dobândească învăţătură despre el şi despre Fiul său, Isus Cristos, şi mulţi oameni, din toate categoriile sociale, fac acest lucru. — Ioan 17:3.