„Întoarceţi-vă la Mine, şi Mă voi întoarce şi Eu la voi“
FAMILIA gusta bucuria unei excursii plăcute în pădure. Apoi, Peter, mezinul, s-a îndepărtat coborînd pe o colină în urmărirea unei veveriţe. Pe neaşteptate, cerul s-a acoperit de nori şi a început să plouă. La început a fost o ploaie uşoară, dar, treptat, s-a transformat într-o ploaie torenţială. Familia şi-a strîns în grabă lucrurile şi a alergat la maşină. Toţi se întrebau unde era Peter.
Între timp, Peter încerca să se întoarcă la ai săi. Era greu să vezi ceva în faţă, iar cărarea care urca pe colină era alunecoasă din cauza ploii. Pe neaşteptate, parcă i-a fugit pămîntul de sub picioare şi a căzut într-o groapă adîncă, ascunsă. A încercat să se caţăre, dar pereţii erau prea alunecoşi.
Apa de ploaie se revărsa pe colină în jos umplînd groapa cu noroi. Peter era într-un real pericol de înec. Dar în acele momente l-a găsit tatăl său şi l-a tras afară cu o frînghie. Mai tîrziu, Peter a fost mustrat cu asprime pentru că a plecat aiurea. Dar, învelit în pătură, în braţele mamei, era foarte uşor să accepţi o mustrare.
Această experienţă ilustrează foarte bine ce li se întîmplă unora care s-au aflat în mijocul poporului lui Dumnezeu. Ei au căzut în groapa adîncă a acestui sistem de lucruri şi încearcă cu desperare să iasă şi să se întoarcă la adăpostul organizaţiei lui Iehova. Cît de încurajator este să ştim că Iehova este îndurător şi gata să le ‘arunce o frînghie’ pentru a-i ajuta să se întoarcă şi să fie în siguranţă!
Atitudinea îndurătoare a lui Iehova
Cu mult timp în urmă, în zilele Israelului, la terminarea construirii templului, Solomon a oferit o rugăciune de dedicare în care l-a implorat pe Iehova să asculte cererile îndreptate spre templu. El a spus atunci: „Dacă [israeliţii] vor fi păcătuit împotriva Ta, căci nu este om care să nu păcătuiască, şi Te vei fi mîniat împotriva lor şi-i vei fi dat vrăjmaşului . . . dacă [îşi vor veni în fire, NW], în ţara unde vor fi duşi robi, dacă se vor întoarce la Tine şi Îţi vor face cereri în ţara celor ce-i vor duce în robie . . . ascultă atunci din ceruri, din locul şederii Tale, rugăciunile şi cererile lor“. — 1 Împăraţi 8:46–49.
Cererea lui Solomon a fost îndeplinită în multe ocazii din timpul istoriei Israelului. De repetate ori, poporul lui Dumnezeu i-a întors acestuia spatele şi l-a abandonat. Apoi, ei şi-au recunoscut greşeala şi s-au întors, căutîndu-l. Şi Iehova i-a iertat (Deuteronomul 4:31; Isaia 44:21, 22; 2 Corinteni 1:3; Iacov 5:11). Prin intermediul lui Maleahi, Iehova a rezumat relaţia pe care o avusese timp de o mie de ani cu poporul său, astfel: „Din zilele părinţilor voştri, voi v-aţi abătut de la rînduielile Mele şi nu le-aţi păzit. Întoarceţi-vă la Mine, şi Mă voi întoarce şi Eu la voi“. — Maleahi 3:7.
Motive de poticnire
La fel ca în cazul israeliţilor, unii membri ai poporului lui Dumnezeu din prezent întorc spatele organizaţiei lui Iehova şi se separă de ea. De ce? Unii pornesc după ceva care, la început, pare inofensiv, asemenea lui Peter care urmărea o veveriţă. Aşa s-a întîmplat cu Ada. Ea relatează: „Toţi colegii de muncă aveam obiceiul ca, la ora prînzului, să luăm masa împreună la un restaurant din apropiere. Aşadar, cînd ei m-au invitat să bem o cafea la sfîrşitul zilei, nu mi-a fost greu să accept. M-am gîndit că nu iroseam timpul pe care trebuia să-l petrec la întruniri sau în lucrarea de predicare. Nu mi-am dat seama că aceasta putea fi o încălcare a principiului din 1 Corinteni 15:33.
În curînd, am început să ne plimbăm călare, sîmbăta. Apoi am mers împreună cu ei la cinema şi la teatru. Aceasta m-a făcut să lipsesc de la unele întruniri. În final, nu m-am mai dus la nici o întrunire şi n-am mai participat la lucrarea de predicare. Cînd mi-am dat seama ce se întîmpla, nu mai eram asociată cu organizaţia“.
În alte cazuri, motivul ar putea fi un păcat grav, ţinut ascuns, care face ca persoana să se simtă nedemnă de a-i sluji lui Dumnezeu (Psalmul 32:3–5). Sau cineva ar putea să se poticnească din cauza unor cuvinte sau acţiuni ale unor colaboratori creştini, neînţelegînd, aşa cum a spus Solomon, că „nu este om care să nu păcătuiască“. — 1 Împăraţi 8:46; Iacov 3:2.
Iar alţii ajung descurajaţi atunci cînd primesc o disciplinare (Evrei 12:7, 11). Atracţia exercitată de unele stiluri de viaţă materialiste i-a făcut pe mulţi să înceteze a-i sluji lui Dumnezeu. Adesea, aflîndu-se în căutare de succes în felul lumii, s-au cufundat atît de adînc în munca laică încît nu a mai rămas loc în viaţa lor pentru serviciul lui Dumnezeu (Matei 13:4–9; 1 Timotei 6:9, 10). Este situaţia unor astfel de persoane fără speranţă?
Vei răspunde invitaţiei lui Iehova?
Cu o ocazie, Isus a spus ceva care era greu de înţeles, iar unii s-au poticnit. Relatarea spune: „De atunci, mulţi din ucenicii Lui s-au dus înapoi şi nu mai umblau cu El“. Dar nu toţi s-au poticnit. Relatarea biblică continuă: „Isus a zis deci celor doisprezece: «Voi nu vreţi să vă duceţi?» «Doamne», i-a răspuns Simon Petru, «la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice»“ (Ioan 6:66–68). Apostolii lui Isus şi-au dat seama că era un lucru dezastruos să-l părăsească pe Isus.
Unii care s-au îndepărtat ajung în cele din urmă la o concluzie similară. Ei îşi dau seama că părăsirea organizaţiei lui Dumnezeu a fost un pas dezastruos şi că numai la Iehova şi Cristos vor găsi cuvintele care conduc la viaţă. Odată ce ajung la o asemenea înţelegere, ei trebuie totodată să realizeze că nu este niciodată prea tîrziu să reexamineze problema, să-i ceară iertare lui Iehova, şi să se întoarcă la el. Iehova însuşi este cel care adresează invitaţia: „Întoarceţi-vă la Mine, şi Mă voi întoarce şi Eu la voi“. — Maleahi 3:7.
În realitate, unde poate un creştin sincer să găsească fericire dacă nu în a-i sluji lui Iehova? Dacă o persoană ajunge în derivă după ce a făcut parte cîtva timp din organizaţia lui Dumnezeu, ce o aşteaptă oare în lumea din afară? Ea îşi va da repede seama că face parte acum dintr-o lume care devine din ce în ce mai violentă. Persoana se va vedea implicată într-un sistem de lucruri plin de ipocrizie, minciună, înşelătorie şi imoralitate, o lume la fel de periculoasă şi de neplăcută ca groapa cu noroi în care viaţa micului Peter era ameninţată. Cînd persoana respectivă îşi vine în fire şi îşi dă seama că îi este în pericol viaţa eternă, ea trebuie să caute imediat un ajutor pentru a ieşi din această situaţie. Dar, este posibil ca întoarcerea să nu fie uşoară.
Faci parte şi tu dintre cei care au încercat să se întoarcă la Iehova, însă au constatat că acest lucru este dificil? Atunci ştii că ai nevoie de ajutor. Şi crezi că fraţii şi surorile tale din organizaţia lui Dumnezeu sînt dispuşi să-ţi ofere ajutor. Dar trebuie să depui eforturi pentru a-i arăta lui Iehova care este dorinţa ta. Este timpul ‘să-ţi vii în fire’ şi ‘să te întorci la Iehova’. — 1 Împăraţi 8:47, NW.
Ajutor pentru a te întoarce
Ada explică ce a ajutat-o să se întoarcă la Iehova: „Exact la momentul oportun, sora care studiase cu mine m-a invitat să asist împreună cu ea la o adunare de circumscripţie. A fost atît de amabilă! Şi nu mi-a făcut nici un reproş! A manifestat atît de multă iubire! Trecuse un an de cînd asistasem la ultima întrunire, dar eu meditasem asupra deşertăciunii lumii şi asupra faptului că, în spatele strălucirii, nu exista decît tristeţe, frustrare şi imoralitate. Aşadar, am decis să asist la adunare. Cînd am ajuns la teatrul unde avea loc aceasta, m-am dus în ultimul rînd de locuri şi m-am ascuns într-un ungher întunecat. Nu doream să mă vadă fraţii şi surorile şi să-mi pună întrebări.
Programul a dat însă sfaturi de care aveam mare nevoie. Cînd s-a terminat, eram hotărîtă nu numai să mă întorc la poporul lui Iehova, dar şi să-i fiu devotată din toată inima. Fraţii m-au primit cu braţele deschise şi astfel «risipitorul» s-a întors“ (Luca 15:11–24). Toate acestea s-au petrecut cu mult timp în urmă, iar Ada este deja de peste 25 de ani în serviciul cu timp integral.
Cazul unei alte persoane, care s-a îndepărtat, a avut un deznodămînt fericit asemănător. Unii bătrîni i-au dat lui José un sfat care reflecta mai degrabă propriul lor mod de gîndire decît principiile biblice. Descurajat şi plin de resentimente, el a ajuns în cele din urmă inactiv. Timp de opt ani a stat separat de poporul lui Dumnezeu, iar în acest timp s-a căsătorit cu o persoană necredincioasă şi a devenit tată, permiţînd ca unul dintre copii să fie botezat în cadrul Bisericii Catolice.
În final, el a fost ajutat atunci cînd supraveghetorul de circumscripţie i-a făcut cîteva vizite de păstorire şi i-a încurajat şi pe bătrîni să facă acelaşi lucru. El s-a restabilit şi a fost fericit să vadă că soţia sa devine interesată de adevăr. José slujeşte în prezent ca bătrîn în congregaţie. Aşa cum demonstrează aceste două experienţe, Iehova nu-şi reţine binecuvîntările de la cei care răspund invitaţiei sale iubitoare de a se întoarce.
Pentru a se bucura însă de astfel de binecuvîntări, cineva trebuie în primul rînd să aprecieze ajutorul oferit şi să reacţioneze la acesta. În majoritatea congregaţiilor, fraţii îşi aduc aminte de cei care au devenit inactivi şi îi vizitează din cînd în cînd, încercînd să-i ajute. Prin faptul că cineva reacţionează la un astfel de ajutor demonstrează apreciere faţă de îndurarea lui Iehova. — Iacov 5:19, 20.
Într-adevăr, este momentul să răspundeţi invitaţiei lui Iehova: „Întoarceţi-vă la Mine“ (Maleahi 3:7; Isaia 1:18). Nu mai aşteptaţi! Evenimentele mondiale se derulează cu o rapiditate remarcabilă. Cel mai bun loc în care vă puteţi afla pe parcursul timpurilor furtunoase care ne stau în faţă este organizaţia lui Iehova, în interiorul căreia puteţi fi în siguranţă sub ocrotirea sa. Numai cei care se refugiază la Iehova au speranţa fermă de a fi ascunşi de furia sa în marea zi a mîniei sale. — Ţefania 2:2, 3.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 30]
Vei răspunde invitaţiei lui Iehova, „Întoarceţi-vă la Mine“?