Scene din Ţara Promisă

Gherasa — Locul de întîlnire dintre iudei şi greci

APOSTOLUL Pavel a scris că în cadrul adevăratei seminţe a lui Avraam, „nu mai este nici iudeu, nici grec“ (Galateni 3:26–29). Da, mediul naţional sau cultural nu a contat în ceea ce priveşte acceptarea de către Dumnezeu.

Aceste cuvinte au putut părea potrivite pentru creştinii răspîndiţi peste tot într-o provincie romană, cum ar fi în provincia Galatia, unde exista un amestec de iudei, greci, romani şi localnici. Dar ce se poate spune despre unele ţinuturi care făceau parte chiar din Israel, cum ar fi Galaadul?

Această regiune se află la est de Iordan, între Marea Moartă (Sărată) şi Marea Galileei. Aproximativ din centrul acestui platou fertil, rîul Iaboc coboară spre Iordan. Fotografia de mai sus prezintă cîteva dintre impresionantele ruine de la Gherasa, numită acum Jarash, care se află aproape de Iabocul superior.

O antică rută comercială numită „drumul împărătesc“ traversa Galaadul. După ce a plecat din Haran, Iacov şi familia lui se pare că au călătorit pe acest drum spre Iaboc. El s-a luptat cu un înger şi s-a întîlnit cu Esau aproape de locul unde urma să fie clădită Gherasa (Geneza 31:17–25, 45–47; 32:22–30; 33:1–17). Mai tîrziu, israeliţii s-au deplasat din sud spre drumul împărătesc cînd s-au îndreptat spre Ţara Promisă. Două triburi şi jumătate s-au stabilit la nord şi la sud de rîul Iaboc, de-a lungul rutei comerciale. — Numeri 20:17; Deuteronomul 2:26, 27.

Au ajuns oare grecii să influenţeze această regiune, şi dacă da, cum? Da, au ajuns atunci cînd Alexandru cel Mare a cucerit regiunea. Potrivit tradiţiei, el a fundat Gherasa pentru veteranii armatei sale. Treptat, influenţa grecească a devenit foarte puternică. Zece dintre oraşele-colonii aflate la est de Iordan şi Marea Galileei au format o confederaţie cunoscută sub numele Decapole. Poate că aţi remarcat acest nume în Biblie, care spune că „mari mulţimi îl urmau [pe Isus] din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea şi de dincolo de Iordan“. Gherasa era unul dintre oraşele decapolitane. — Matei 4:25.

‘Planul lui Alexandru cel Mare era să-i introducă pe greci în toate părţile imperiului. Îndeosebi Siria inferioară [inclusiv Decapole], ca unul dintre centrele strategice, a primit o numeroasă populaţie greacă. Pînă în ziua de astăzi, nici o parte a lumii răsăritene nu poate prezenta atît de multe şi atît de impresionante ruine greceşti, la fel ca ţinutul de la est de Iordan. Oraşele greceşti desfăşurau, la suprafaţă, un sistem complet de instituţii şi obiceiuri greceşti — temple măreţe pentru zeii şi zeiţele grecilor, gimnazii, băi publice, celebrări anuale ale unor jocuri şi, în multe cazuri, şcoli şi academii filozofice.’ — Hellenism, de Norman Bentwich.

Dacă veţi vizita ruinele Gherasei, veţi găsi multe dovezi în acest sens. Aproape de intrarea sudică, există un forum circular, sau piaţă publică, vizibil şi în fotografie. Probabil veţi fi uimiţi văzînd băile, templele, teatrele şi clădirile publice, multe dintre ele fiind legate între ele prin străzi pavate străjuite de coloane. În afara oraşului, puteţi observa pietre indicatoare sau marcaje de-a lungul vechiului drum care lega Gherasa de celelalte oraşe decapolitane şi de porturile mediteraneene.

Chiar după ce Roma a cucerit Gherasa în anul 63 î.e.n., stilul grecesc a persistat. Vă puteţi imagina cum i-a putut influenţa acest stil pe iudeii care trăiau în Gherasa şi în regiune. Cartea Hellenism remarcă: „Treptat, dar sigur, iudeii au început să asimileze ideile religioase ale celor din jurul lor şi să privească Scripturile sub influenţa acestor idei“.

Deşi Isus nu a predicat, probabil, în oraş, el a intrat în districtul Gherasa, care se putea întinde pînă la Marea Galileei. El a expulzat demonii dintr-un om din acel district, permiţîndu-le acestora să intre într-o turmă de porci (Marcu 5:1–17). Probabil, primii săi discipoli le-au predicat iudeilor din oraşele decapolitane, iar după anul 36 e.n., vestea bună a putut fi împărtăşită grecilor din Gherasa. Indiferent că o persoană care accepta creştinismul era un practicant strict al iudaismului, un iudeu elenizat sau un grec, el putea fi acceptat de Dumnezeul adevărat ca parte a seminţei spirituale a lui Avraam.

[Harta de la pagina 24]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Dion

Gherasa (Jarash)

Filadelfia (Raba)

Drumul împărătesc

Marea Moartă

Ierusalim

Iordan

Iaboc

Pela

Scitopolis (Bet-Şean)

Gadara

Marea Galileei

[Provenienţa hărţii]

Bazat pe o hartă furnizată de Pictorial Archive (Near Eastern History) Est. and Survey of Israel.

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Fotografia de mai sus se află în format mare în Calendarul Martorilor lui Iehova 1992.

[Provenienţa fotografiei]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Provenienţa fotografiei de la pagina 25]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.