Îţi mai aminteşti?

Ai analizat cu atenţie ultimele numere ale Turnului de veghere? Dacă da, vei constata, probabil, că este de interes să–ţi aminteşti următoarele:

◻ În ce fel consemnarea bătăliilor lui Iehova în Biblie ne dă încredere în confruntarea cu „necazul cel mare“ (Matei 24:21)?

Deţinînd întotdeauna controlul, Iehova a demonstrat că el poate să zădărnicească planurile duşmanilor săi şi să manevreze împrejurările spre salvarea poporului său. — 8/15, pagina 27.

◻ Ce trebuie să fie dispuşi părinţii să facă pentru a menţine comunicarea între ei şi copiii lor?

Părinţii trebuie să petreacă timp cu copiii lor. De asemenea, ei trebuie să fie dispuşi să facă sacrificii în folosul copiilor lor de dragul progresului lor mintal, fizic şi spiritual. — 9/1, pagina 22.

◻ Ce semnifică transfigurarea lui Isus pentru noi azi (Marcu 9:2-4)?

Transfigurarea ne poate consolida credinţa în cuvîntul profetic al lui Iehova şi ne poate întări convingerea că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu şi promisul Mesia. Ea poate, de asemenea, să ne fortifice îcrederea în învierea lui Isus la viaţă spirituală şi să ne sporească credinţa în guvernul lui Dumnezeu. — 9/15, pagina 23.

◻ Ce înseamnă „pentru un timp“, în Isaia 11:6?

O redare atentă a acestui verset arată că lupul şi mielul nu vor fi întotdeauna împreună în lumea nouă. Probabil că aceste animale vor avea, totuşi, habitaturi separate şi, astfel, vor intra în categoriile de «animale domestice şi animale sălbatice», aşa cum au existat în Paradisul originar (Geneza 1:24). Totuşi, animalele vor trăi în pace unele cu altele, capabile să fie unul în preajma celuilalt fără riscuri. — 9/15, pagina 31.

◻ Care este cheia adevăratului creştinism?

Cheia adevăratului creştinism este iubirea. Credinţa, lucrările şi asocierea corectă sînt indispensabile, dar fără iubire nu este înţeleasă valoarea lor. Lucrurile stau astfel deoarece Iehova este prin excelenţă un Dumnezeu al iubirii (1 Corinteni 13:1-3; 1 Ioan 4:8). — 10/1, pagina 20.

◻ Oare propoziţia „Naşterea îşi are timpul ei, şi moartea timpul ei“, din Eclesiastul 3:2, sprijină ideea că Dumnezeu a predeterminat timpul morţii noastre?

Nu. Solomon discuta doar despre ciclul continuu al vieţii şi al morţii care influenţează omenirea imperfectă. În Eclesiastul 7:17 se spune: „Nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?“ Ce sens ar avea acest sfat dacă timpul cuiva ar fi predeterminat? — 10/15, paginile 5, 6.

◻ Ce contrazice ideea că Petru a fost primul episcop al Romei?

Nu există nici o dovadă că el ar fi vizitat măcar acest oraş; de asemenea, Petru nu s–a referit niciodată la sine decît ca fiind unul dintre apostolii lui Cristos (2 Petru 1:1). — 10/15, pagina 8.

◻ Este corect ca creştinii să trimită flori la o înmormîntare?

Dacă este bine cunoscut faptul că un obicei (sau un model, cum este crucea) are în prezent o semnificaţie religioasă în localitatea în care trăieşti, el trebuie evitat. Deci creştinii nu vor trimite flori sub forma unei cruci, nici nu le vor folosi în vreo modalitate formală care are, categoric, o semnificaţie religioasă. Însă, actualmente, în multe ţări obiceiul de a oferi flori fără o semnificaţie religioasă este larg răspîndit. Unii creştini au trimis flori pentru a da o notă de veselie unei situaţii triste şi pentru a manifesta simpatie şi preocupare. — 10/15, pagina 31.

◻ Ce stabilesc în mod clar cu privire la Trinitate definiţiile oficiale?

Ele arată cu claritate că doctrina Trinităţii nu este o idee simplă. Dimpotrivă, ea este un ansamblu complex de idei care au fost reunite pe parcursul a mai multe secole şi s–au angrenat una în alta. Mulţi erudiţi, inclusiv trinitarieni, recunosc că Biblia nu conţine de fapt doctrina Trinităţii. — 11/1, paginile 21, 22.

◻ De ce anul 29 e.n. este o dată crucială în istoria Bibliei?

Deoarece, prin combinarea informaţiilor biblice precise şi a datelor laice privitoare la domnia lui Tiberiu, cercetătorii Bibliei pot calcula că ministerul lui Ioan  a început în primăvara anului 29 e.n. şi că, şase luni mai tîrziu, în toamna lui 29 e.n., Ioan  l–a botezat pe Isus. — 11/15, pagina 31.

◻ Ce însemna închinarea pentru cei care vorbeau ebraica, şi cum se aplică acest lucru la Martorii lui Iehova de azi?

Echivalentul ebraic al cuvîntului „închinare“ poate fi tradus prin „serviciu“. Aşadar, pentru un evreu, închinarea însemna serviciu. Pentru poporul de azi al lui Iehova înseamnă acelaşi lucru, deci o caracteristică deosebit de importantă a religiei adevărate este serviciul sfînt de predicare. — 12/1, pagina 19.