«Epidemii dintr–un loc într–altul»
EPIDEMIILE de o amploare nemaiîntîlnită au fost un aspect profeţit al «semnului prezenţei [lui Isus Cristos] şi al încheierii sistemului de lucruri» (Matei 24:3, NW). Evanghelistul Luca adaugă acest detaliu nemenţionat în relatările lui Matei şi Marcu (Matei, capitolele 24 şi 25; Marcu, capitolul 13). Izbucnirea de epidemii şi boli necruţătoare avea să apară „dintr–un loc într–altul“ în ultimele zile (Luca 1:3; 21:11). De unde ar putea proveni asemenea boli?
„Oamenii de ştiinţă cunosc cîţiva viruşi care mişună la tropice şi care, cu sprijinul forţelor naturii, ar putea cauza pierderea unui număr mult mai mare de vieţi decît vor rezulta, probabil, de pe urma epidemiei de SIDA“, se afirmă în ziarul Science News. „Chiar dacă inventarul mondial de viruşi rămîne nemodificat, spun cercetătorii, tropicele adăpostesc deja o cantitate de «pulbere» virală suficientă pentru a extermina mari comunităţi din populaţia globului.“
Ceea ce face din perioada actuală o eră de maximă periculozitate este creşterea masivă a populaţiei pămîntului şi nevoile tot mai mari ale unei lumi suprapopulate. „Istoria demonstrează că izbucnirea epidemiilor virale care ameninţă viaţa s–a produs deseori în urma deplasărilor umane în teritorii neexplorate sau a deteriorării condiţiilor de viaţă urbană într–un mod care a favorizat noi invazii de viruşi“, spune Science News. În timp ce oamenii pătrund în zonele infectate de viruşi care erau altădată inaccesibile, apar noi epidemii virale. Acelaşi lucru se întîmplă pe măsură ce insectele îşi extind aria de acţiune cînd zonele climaterice de pe glob îşi schimbă configuraţia. „În plus“, se spune în revistă, „tehnologiile medicale moderne, cum ar fi transfuzia şi transplantul, au furnizat viruşilor noi mijloace de transport între comunităţile umane. Acelaşi lucru l–a făcut şi diversitatea schimbărilor sociale şi a comportamentului care variază de la călătoriile de–a lungul şi de–a latul pămîntului practicate de bogătaşi şi celebrităţi pînă la folosirea comună a acului în rîndul toxicomanilor.“
„Istoria recentă oferă exemple vii de ambuscade virale în zonele izolate care pot prevesti izbucniri mult mai ample în viitor“, adaugă articolul. Cîteva exemple: virusul Marburg, necunoscut anterior — un virus tropical fatal care a atacat zeci de oameni de ştiinţă din Germania Federală, spre sfîrşitul anilor ’60; virusul generator de febră Rift Valley, care a infectat milioane de oameni şi a ucis alte mii în Egipt, în 1977; virusul tropical Ebola de care au fost infectaţi peste o mie de oameni în Zair şi Sudan, în 1976, şi care a ucis circa 500 de persoane, multe dintre acestea fiind medici şi surori medicale care tratau victimele virusului.
Atacurile virale devastatoare sînt rareori previzibile. „De exemplu, în 1918, un virus mutant deosebit de virulent al gripei umane s–a răspîndit pe tot globul ucigînd circa 20 de milioane de oameni“, se spune în Science News. „Mai recent, apariţia la oameni a unui virus pe care, probabil, îl purtau odinioară numai maimuţele africane a luat din nou lumea pe nepregătite. Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, virusul SIDA a infectat acum între 5 şi 10 milioane de oameni din 149 de ţări. Dar mulţi virusologi se tem că, în pofida atenţiei unanime pe care a polarizat–o acest flagel de ultimă oră, ne aşteaptă lucruri mult mai înfricoşătoare.“
Deşi produc atîta îngrijorare, epidemiile fac parte din semnul complex al prezenţei lui Isus în gloria Regatului, împreună cu alte trăsături, ca războaie, foamete şi mari cutremure de pămînt (Marcu 13:8; Luca 21:10, 11). Aceste trăsături constituie şi un motiv de bucurie, deoarece Luca adaugă următoarele la cuvintele lui Isus: „Cînd vor începe să se întîmple aceste lucruri, îndreptaţi-vă şi ridicaţi-vă capul, căci eliberarea voastră se apropie.“ — Luca 21:28, NW.