Reflectaţi la modelele de îndelungă răbdare

„Dumnezeu . . . a suferit cu multă răbdare nişte vase ale mîniei, pregătite pentru pieire.“ — ROMANI 9:22.

1. (a) Cum ne este de folos Cuvîntul inspirat al lui Dumnezeu? (b) În acest sens, de ce este analizată aici însuşirea de a fi îndelung răbdător?

IEHOVA Dumnezeu, Creatorul nostru, ne-a dat Cuvîntul său inspirat, Sfînta Biblie. Ea trebuie să servească drept «candelă pentru picioarele noastre şi lumină pentru cărarea noastră» (Psalm 119:105). Cuvîntul lui Dumnezeu ne ajută şi să devenim „complet echipaţi pentru orice lucrare bună“ (2 Timotei 3:16, 17, NW). Un mod al lui de a ne echipa astfel este prin oferirea unor modele excelente de îndelungă răbdare. Această însuşire constituie unul dintre roadele spiritului lui Dumnezeu şi ea este indispensabilă pentru a obţine aprobarea sa şi a trăi în armonie cu semenii noştri. — Galateni 5:22, 23.

2. Care este sensul cuvîntului grecesc redat prin „îndelungă răbdare“, şi cine este proeminent în manifestarea acestei însuşiri?

² Cuvîntul grecesc tradus prin „îndelungă răbdare“ înseamnă literalmente „lungimea spiritului“. Îndelunga răbdare a fost definită drept „acea însuşire de auto-reţinere în faţa provocării care nu se pripeşte să riposteze cu lovituri, nici să pedepsească instantaneu“ (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words, de W. E. Vine, volumul 3, pagina 12). A fi îndelung răbdător înseamnă a exercita auto-control şi a fi încet la mînie. Şi cine este exemplul proeminent dintre cei care sînt înceţi la mînie? Nimeni altul decît Iehova Dumnezeu. Astfel, în Exod 34:6 citim că Iehova este «un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mînie, plin de bunătate şi adevăr». De fapt, în Scripturi se spune de încă opt ori că Iehova este „încet la mînie“. — Numeri 14:18; Neemia 9:17; Psalm 86:15; 103:8; 145:8; Ioel 2:13; Iona 4:2; Naum 1:3.

3. Ce însuşiri dovedesc că Iehova este îndelung răbdător?

³ Faptul că e îndelung răbdător, sau încet la mînie, este tocmai ce aşteptăm de la Iehova Dumnezeu, deoarece puterea şi înţelepciunea lui sînt nemărginite, justiţia sa este perfectă, iar el este însăşi întruchiparea iubirii (Deuteronom 32:4; Iov 12:13; Isaia 40:26; 1 Ioan 4:8). El îşi controlează însuşirile, păstrînd în permanenţă un echilibru perfect între ele. Dar ce ne dezvăluie Cuvîntul său despre motivul pentru care şi modul în care a manifestat el îndelungă răbdare faţă de oamenii imperfecţi?

Îndelungă răbdare de dragul numelui său

4. Pentru care motive temeinice a manifestat Dumnezeu îndelungă răbdare cu privire la păcătoşi.

⁴ De ce este Iehova îndelung răbdător? De ce nu pedepseşte el păcătoşii imediat? Nu fiindcă ar fi indiferent sau i-ar lipsi zelul pentru dreptate. Nu, Iehova are motive întemeiate pentru a fi încet la mînie şi a nu-i pedepsi prompt pe oameni. Un motiv este ca să-şi facă cunoscut numele. Altul este că rezolvarea litigiilor referitoare la suveranitatea sa şi la integritatea omenirii, litigii cauzate de răzvrătirea din Eden, necesita timp. Încă un motiv este că ea, îndelunga răbdare a lui Dumnezeu, dă prilejul celor păcătoşi să-şi îndrepte căile.

5, 6. De ce a manifestat Iehova îndelungă răbdare faţă de răzvrătirea omului?

⁵ Iehova a fost îndelung răbdător cînd a tratat cu prima pereche umană în grădina Edenului. Cînd ei au încălcat porunca ce le interzicea să mănînce din pomul cunoştinţei binelui şi al răului, el i-ar fi putut executa imediat atît pe ei, cît şi pe îngerul decăzut care a înşelat–o pe Eva. Fără îndoială că simţul dreptăţii şi al justiţiei lui Iehova a fost grav lezat şi că el s–a mîniat pe cei trei răzvrătiţi. El ar fi fost absolut în drept să–i execute imediat. Dumnezeu îl prevenise pe primul om, Adam: „Dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit“ (Geneza 2:17). Chiar în ziua în care Adam a păcătuit, Dumnezeu le–a cerut transgresorilor să dea socoteală şi a pronunţat pedeapsa cu moartea. Din punct de vedere judiciar, Adam şi Eva au murit în ziua aceea. Totuşi, Creatorul nostru îndelung răbdător l–a lăsat pe Adam să trăiască 930 de ani. — Geneza 5:5.

⁶ Dumnezeu avea motive întemeiate să fie îndelung răbdător, sau încet la mînie, în acest caz. Dacă el i–ar fi executat imediat pe acei răzvrătiţi, aceasta nu ar fi fost un răspuns la sarcasmul implicit al Diavolului, potrivit căruia Iehova Dumnezeu nu merită să i se aducă închinare şi că El nu va putea avea închinători umani care să–şi păstreze integritatea faţă de el indiferent de împrejurări. De altfel, şi următoarele întrebări ar fi rămas fără răspuns: A cui era vina că Adam şi Eva au păcătuit? Oare Iehova mai întîi i–a creat atît de slabi moraliceşte încît ei nu au putut rezista ispitei, iar apoi i–a pedepsit pentru că au eşuat în această privinţă? Toate acestea ies în evidenţă din relatarea cărţii lui Iov, capitolele 1 şi 2. Permiţînd rasei umane să se înmulţească, Iehova a îngăduit ca oamenii să aibă ocazii prin care să dovedească falsitatea acuzaţiilor lui Satan.

7. De ce Iehova nu l–a executat imediat pe Faraon?

⁷ Cînd Iehova era pe punctul de a–şi elibera poporul, israeliţii, din robia egipteană, el a dovedit din nou că este îndelung răbdător. Iehova i–ar fi putut distruge pe Faraon şi forţele armate ale acestuia imediat. Însă, în loc să facă aşa, Dumnezeu i–a tolerat un timp. Dar ce motive temeinice erau pentru aceasta? Ei bine, pe măsură ce timpul trecea, Faraon devenea mai încăpăţînat în refuzul de a–i lăsa pe israeliţi să părăsească Egiptul ca popor liber al lui Iehova. Astfel, Faraon a arătat că era un «vas al mîniei» care merita distrugerea deoarece l–a sfidat pe Iehova (Romani 9:14–24). Totuşi, Dumnezeu avea un motiv mai mare pentru a fi îndelung răbdător în cazul acesta. Prin Moise, el i–a spus lui Faraon: „Dacă Mi-aş fi întins mîna şi te-aş fi lovit cu ciumă, pe tine şi pe poporul tău, ai fi pierit de pe pămînt. Dar te–am lăsat să rămîi în picioare, ca să se vadă în tine puterea Mea şi Numele Meu să fie vestit pe tot pămîntul.“ — Exod 9:15, 16.

8. Din ce motiv nu i–a executat Dumnezeu pe israeliţii răzvrătiţi din deşert ?

⁸ Iehova şi–a manifestat, din motive întemeiate îndelunga răbdare şi cînd israeliţii erau în deşert. Cît de mult au pus ei la încercare răbdarea lui Dumnezeu închinîndu–se viţelului de aur şi refuzînd să exercite credinţă cînd cei zece spioni s–au întors cu o ştire rea! Dumnezeu nu i–a şters din existenţă ca popor al său, întrucît erau implicate numele său şi reputaţia sa. Da, Iehova a manifestat îndelungă răbdare de dragul numelui său. — Exod 32:10-14; Numeri 14:11-20.

Îndelungă răbdare de dragul oamenilor

9. De ce a manifestat Iehova îndelungă răbdare în zilele lui Noe?

⁹ Iehova este îndelung răbdător de dragul omenirii încă de cînd Adam i–a prejudiciat pe toţi descendenţii săi potenţiali, făcîndu–le o mare nedreptate prin păcatul comis. Îndelunga răbdare a lui Dumnezeu a făcut posibilă repararea acelei nedreptăţi prin faptul că ea a permis penitenţilor să se împace cu el (Romani 5:8-10). Iehova Dumnezeu a manifestat îndelungă răbdare şi faţă de oamenii din zilele lui Noe. În timpul acela „DOMNUL a văzut că răutatea omului era mare pe pămînt şi că toată imaginaţia gîndurilor din inima lui era în fiecare zi numai răutate“ (Geneza 6:5). Deşi Dumnezeu ar fi putut şterge din existenţă rasa umană de îndată ce a văzut situaţia creată, el a decretat că va pune capăt acesteia în 120 de ani (Geneza 6:3). Această manifestare a îndelungii sale răbdări i–a dat timp lui Noe ca să aibă trei fii, ca aceştia să se maturizeze şi să se căsătorească şi ca toată această familie să construiască arca pentru salvarea sufletelor lor şi pentru păstrarea creaţiei animale. În acest fel a fost posibilă realizarea scopului originar al lui Dumnezeu referitor la pămînt.

10, 11. De ce a fost Iehova îndelung răbdător cu naţiunea Israel?

¹⁰ O altă definiţie a îndelungii răbdări se referă îndeosebi la relaţiile lui Dumnezeu cu poporul său. Ea este „îndurarea cu răbdare a unui rău sau a unei provocări, combinată cu refuzul de a renunţa la speranţa într–o îmbunătăţire a relaţiilor deteriorate“ (Insight on the Scriptures, volumul 2, pagina 262; editată de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.). Lucrul acesta indică încă un motiv pentru care Dumnezeu a fost îndelung răbdător faţă de israeliţi. De repetate ori ei s–au îndepărtat de Iehova şi au ajuns robi la naţiunile păgîne. Totuşi, el a manifestat îndelungă răbdare eliberîndu–i şi dîndu–le prilejul să se căiască. — Judecători 2:16-20.

¹¹ Majoritate regilor Israelului şi–au condus supuşii la închinare falsă. Dar a înlăturat Dumnezeu imediat această naţiune? Nu, el nu a renunţat la speranţa îmbunătăţirii relaţiilor deteriorate, ci a fost încet la mînie. Manifestînd îndelungă răbdare, Dumnezeu le–a dat de repetate ori prilejul să se căiască. Iată ce citim în 2 Cronici 36:15, 16: „DOMNUL, Dumnezeul părinţilor lor, a dat din timp trimişilor Săi însărcinarea să–i înştiinţeze, căci voia să cruţe poporul Său şi locaşul Său. Dar ei şi–au bătut joc de trimişii lui Dumnezeu, I–au nesocotit cuvintele şi au rîs de prorocii Lui, pînă cînd mînia DOMNULUI împotriva poporului Său a ajuns de neînlăturat.“

12. Ce mărturie depun Scripturile greceşti creştine despre motivul îndelungii răbdări a lui Iehova?

¹² Scripturile greceşti creştine furnizează şi ele dovezi că Iehova manifestă îndelungă răbdare pentru a–şi ajuta poporul supus greşelii. De exemplu, apostolul Pavel îi întreabă pe creştinii transgresori: „Dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări? Nu ştii tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la [căinţă]?“ (Romani 2:4). În acelaşi sens sînt şi cuvintele lui Petru: „[Iehova] nu Îşi amînă făgăduinţa, cum cred unii, ci are o îndelungă răbdare faţă de voi şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la [căinţă]“ (2 Petru 3:9). În mod foarte pertinent, ni se spune «să credem că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mîntuire» (2 Petru 3:15). Deci vedem că Iehova este îndelung răbdător, nu din cauza sentimentalismului sau a delăsării, ci fiindcă aici sînt implicate numele şi scopurile sale, iar el este îndurător şi iubitor.

Exemplul de îndelungă răbdare a lui Isus

13. Ce dovezi scripturale există privitor la faptul că Isus Cristos era îndelung răbdător?

¹³ Fiind al doilea numai în comparaţie cu exemplul de îndelungă răbdare dat de Dumnezeu, Fiul acestuia — Mesia, Isus Cristos — este un splendid exemplu de reţinere şi de evitare a răzbunării pripite în pofida provocărilor.a Faptul că Mesia va fi îndelung răbdător a fost anunţat de profetul Isaia prin aceste cuvinte: „El a fost asuprit şi chinuit, dar nu Şi–a deschis gura; ca un miel pe care–l duci la tăiere şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund, nu Şi–a deschis gura“ (Isaia 53:7). Declaraţia lui Petru certifică acelaşi adevăr: „Cînd era insultat, nu răspundea cu insulte; şi cînd suferea, nu ameninţa, ci Se încredinţa în mîinile Celui care judecă drept“ (1 Petru 2:23). Cît de mult trebuie să–l fi sîcîit pe Isus discipolii săi cu repetatele dispute cu privire la cine este cel mai mare! Şi totuşi, ce îndelung răbdător şi ce îngăduitor a fost el cu ei! — Marcu 9:34; Luca 9:46; 22:24.

14. La ce ar trebui să ne îndemne exemplul de îndelungă răbdare a lui Isus ?

¹⁴ Noi trebuie să urmăm exemplul de îndelungă răbdare al lui Isus. Pavel a scris: „Să alergăm cu stăruinţă în [cursa] care ne stă înainte, privind ţintă la Isus, Căpetenia şi Desăvîrşirea credinţei noastre, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit [stîlpul de tortură], a dispreţuit ruşinea şi stă la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uitaţi–vă bine la Cel care a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, ca nu cumva să vă pierdeţi inima şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre.“ — Evrei 12:1-3.

15. De unde ştim că Isus era îndelung răbdător şi că îndura de bună voie încercările?

¹⁵ Faptul că Isus a fost îndelung răbdător şi că a îndurat de bună voie încercările se poate vedea din atitudinea manifestată de el în timpul arestării sale. După ce l–a mustrat pe Petru fiindcă a ridicat sabia ca să–şi apere Stăpînul, Isus a zis: „Crezi că n–aş putea acum să rog pe Tatăl Meu, care Mi–ar pune la îndemînă mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că aşa trebuie să fie?“ — Matei 26:51-54; Ioan 18:10, 11.

Alte exemple de îndelungă răbdare

16. Cum arată Scripturile că Iosif, fiul lui Iacov, era îndelung răbdător?

¹⁶ Chiar imperfecţi, oamenii păcătoşi pot manifesta îndelungă răbdare. Scripturile ebraice conţin exemple de oameni imperfecţi care au îndurat cu răbdare anumite nedreptăţi. Să luăm, de exemplu, cazul lui Iosif, fiul patriarhului evreu Iacov. Cît de răbdător a îndurat el nedreptăţile făcute lui de fraţii săi vitregi şi de soţia lui Potifar! (Geneza 37:18-28; 39:1-20) Iosif nu a permis ca aceste încercări să–l umple de amărăciune. Aceasta reiese clar din ceea ce a spus el fraţilor săi: „Nu vă întristaţi şi nu fiţi mîhniţi că m–aţi vîndut aici, căci ca să vă scap viaţa m–a trimis Dumnezeu înaintea voastră“ (Geneza 45:4, 5). Ce exemplu excelent de îndelungă răbdare a dat Iosif!

17, 18. Ce dovezi de îndelungă răbdare avem în cazul lui David?

¹⁷ David este un alt exemplu de slujitor fidel al lui Iehova care a îndurat răbdător nedreptăţile, manifestînd îndelungă răbdare. Urmărit ca un cîine de către gelosul rege Saul, David a avut două ocazii în care s–ar fi putut răzbuna pe el ucigîndu–l (1 Samuel 24:1-22; 26:1-25). Dar David l–a aşteptat pe Dumnezeu, după cum se poate vedea din cuvintele lui către Abişai: „Numai DOMNUL îl poate lovi [pe Saul]: fie că–i va veni ziua să moară, fie că se va coborî într–un cîmp de luptă şi va pieri. Să mă ferească DOMNUL să pun mîna pe unsul DOMNULUI“ (1 Samuel 26:10, 11). Da, lui David i–a stat în putere să pună capăt hăituielii sale de către Saul, dar a preferat să fie îndelung răbdător.

¹⁸ Reflectaţi şi la ce s–a întîmplat cînd regele David fugea de fiul său trădător Absalom. Şimei, un beniamit din casa lui Saul, a aruncat cu pietre în David şi l–a blestemat strigînd: „Du–te, du–te, om al sîngelui, om rău!“ Abişai a vrut să poruncească uciderea lui Şimei, dar David a refuzat să se răzbune. În loc să facă astfel, el a manifestat din nou îndelungă răbdare. — 2 Samuel 16:5-13.

Reflectaţi la exemplul lui Pavel

19, 20. Cum a arătat apostolul Pavel că el însuşi era îndelung răbdător?

¹⁹ În Scripturile greceşti creştine avem un alt exemplu excelent de îndelungă răbdare din partea unui om imperfect — apostolul Pavel. El a manifestat răbdător îndurare, îndelungă răbdare, atît faţă de duşmanii săi religioşi, cît şi faţă de cei care pretindeau că sînt creştini. Da, Pavel a manifestat îndelungă răbdare deşi unii din congregaţia din Corint spuneau: „Epistolele lui sînt cu greutate şi pline de putere; dar prezenţa lui în trup este slabă şi cuvîntul lui de dispreţuit.“ — 2 Corinteni 10:10; 11:5, 6, 22-33.

²⁰ Aşadar, din motive bine întemeiate le–a spus Pavel corintenilor: „În toate privinţele, ne recomandăm că sîntem nişte [miniştri] ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strîmtorări, în bătăi, în închisori, în răscoale, în munci obositoare, în vegheri, în posturi, prin curăţie, prin cunoştinţă, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfînt, prin dragoste neprefăcută“ (2 Corinteni 6:4-6). În mod asemănător, apostolul i–a putut scrie lui Timotei: „Tu . . . mi–ai urmărit de aproape învăţătura, purtarea, năzuinţa, credinţa, îndelunga răbdare, dragostea, stăruinţa, persecuţiile, suferinţele, . . .şi Domnul m–a eliberat din toate“ (2 Timotei 3:10, 11). Ce exemplu excelent ne–a dat apostolul Pavel privitor la îndelunga răbdare!

21. Cum ne poate ajuta următorul articol?

²¹ Evident, Scripturile abundă de exemple excelente de îndelungă răbdare. Iehova şi Fiul său iubit sînt, în acest sens, exemple primordiale. Dar ce încurajator este să notăm că această însuşire a fost manifestată de oameni imperfecţi, ca Iosif, David şi apostolul Pavel! Următorul articol este conceput pentru a ne ajuta să imităm aceste exemple excelente.

[Notă de subsol]

Ce veţi răspunde?

◻ Ce înseamnă a fi îndelung răbdător?

◻ Care sînt motivele principale pentru care Iehova a fost îndelung răbdător?

◻ În ce fel a dovedit Isus că este îndelung răbdător?

◻ Ce dovezi scripturale arată că oamenii imperfecţi pot manifesta îndelungă răbdare?

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 10]

Iosif, Isus, David, Pavel şi Iov au fost modele de îndelungă răbdare

[Legenda ilustraţiei de la pagina 13]

Isus a manifestat îndelungă răbdare faţă de discipolii săi