Balaam — istorie sau mit?

CONFORM cărţii biblice a Numerelor, Balaam, fiul lui Beor, era un profet care se închiria (Numere, capitolele 22 la 24). Numele său apare în opt cărţi diferite ale Bibliei, printre care se află şi scrierile redactate de către creştinii Petru şi Iuda. Balaam a trăit în secolul al XV-lea î.e.n. pe valea superioară a Eufratului. Balac, regele Moabului, i-a cumpărat serviciile, dorind să-l audă blestemînd naţiunea Israel. Dar a fost oare Balaam un personaj istoric sau o simplă invenţie a israeliţilor?

Conform celor relatate de Biblical Archaeology Review (septembrie/octombrie 1985), arheologii care lucrează în partea centrală a Văii Iordanului au făcut remarcabile descoperiri, care confirmă că Balaam a existat în realitate. În urma săpăturilor efectuate la Tell Der Alla, la nord de rîul pe care Biblia îl numeşte Iaboc, s-au descoperit fragmente de tăbliţe purtînd vechi inscripţii semitice. În ultimii ani, aceste fragmente au fost datate cu grijă, asamblate şi descifrate.

Cercetătorul francez André Lemaire arată că aceste fragmente au fost supuse testelor de datare cu radiocarbon şi declară: „Conform acestor teste, inscripţiile urcă pînă în aproximativ 800 î.e.n., cu o diferenţă de plus, minus 70 de ani.“ Şi ce relatează ele? Mergînd pe firul reconstituirii efectuate de A. Lemaire, textul spune printre altele (literele cuprinse între croşete înlocuiesc fragmentele lipsă):

„1. Inscripţia lui [Ba]laam, [fiul lui Beo]r, omul care era un văzător al zeilor. Iată că zeii au venit să-l vadă noaptea şi i-au [vorbit]. 2. Conform acestor cu[v]inte, şi ei i-au spus lui [Balaa]m, fiul lui Beor (. . .) şi el a plîns 4. foarte tare şi poporul lui veni la el şi i-a z[is] lui Balaam, fiul lui Beor: «De ce posteşti şi de ce plîngi?»“

Este cît se poate de evident că acest text era accesibil publicului în urmă cu 2 800 de ani, deoarece el face parte dintr-o inscripţie muralăa destul de lungă. Chiar dacă textul prezintă lacune, Balaam este numit cu claritate. Deşi această înscripţie a fost făcută cu aproximativ şapte sute de ani după evenimentele pe care le relatează, evident că Balaam a fost acceptat ca personaj istoric şi profet.

Aceste inscripţii murale sînt cu cîteva sute de ani mai aproape de evenimentele descrise în Biblie decît oricare manuscris antic de care dispunem în momentul de faţă. Ele constituie o dovadă în plus că Biblia conţine relatări demne de încredere ale istoriei antice. — 2 Timotei 3:16, 17.

[Notă de subsol]