Ştiri şi semnificaţia lor mai profundă
Influenţa tatălui
● „Ceea ce a surprins cel mai mult în studiul făcut cu ajutorul calculatorului (în Germania Federală asupra problemei copiii şi religia) a fost rolul tatălui“, relatează „The German Tribune“. Analiza făcută a arătat că atitudinea pozitivă a tatălui faţă de religie este aceea care comunică cunoştinţe religioase copiilor mai în vîrstă şi promovează relaţiilor lor cu problemele religioase.
„The Tribune“ notează că înainte ca Gisela Pannen de la Şcoala Normală din Neuss, de lîngă Köln, să fi efectuat studiul menţionat mai sus, se presupunea că mama avea o influenţă mai mare asupra stării religioase a copilului, datorită rolului principal pe care îl are ea în educaţie“.
Fără îndoială că în calitate de Iniţiator al familiei, Iehova a ştiut unde să plaseze responsabilitatea atunci cînd l-a inspirat pe apostolul Pavel să spună: „Voi, taţi, (...) continuaţi să-i creşteţi [pe copiii voştri] în disciplina şi sfatul autoritar al lui Iehova“ (Efeseni 6:4). Desigur, şi mamele au un rol major în creşterea copiilor şi s-ar putea ca împrejurările să necesite ca ele să poarte întreaga responsabilitate. Astfel, Biblia leagă la un loc responsabilităţile atunci cînd spune: „Ascultă, fiule, de disciplina tatălui tău şi nu uita legea mamei tale“. Eunice, mama lui Timotei, era, desigur, un părinte care a avut succes, chiar şi fără ajutorul unui soţ credincios. — Proverbele 1:8; 2 Timotei 1:5; 3:14, 15.
Libertate religioasă ‘în creştere’
● Într-o sentinţă pe care Associated Press a caracterizat-o drept „o creştere spectaculoasă a libertăţii religioase la locul de muncă“, Tribunalul Suprem al S.U.A. a declarat că un muncitor care îşi părăseşte locul de muncă datorită credinţelor religioase are dreptul de a primi ajutor de şomaj. Un muncitor siderurgist din Indiana, care este un martor al lui Iehova, fusese transferat de la fostul său loc de muncă, unde producea table de oţel, la o linie de montaj a turelelor pentru tancuri. Cînd el a părăsit fabrica, deoarece compania respectivă nu mai avea locuri de muncă civilă, i-a fost refuzate ajutoarele de şomaj, plătite de stat. Refuzul a fost susţinut de Curtea Supremă a statului Indiana, deoarece tribunalul a considerat că motivele sale de părăsire a serviciului nu întruneau cerinţele unui „motiv valabil.“
Dar opt din cei nouă judecători ai Tribunalului Suprem al S.U.A., n-au fost de acord cu această hotărîre: „Nu sîntem în drept să spunem dacă hotărîrea luată de el [de martor] a fost sau nu raţională“, a scris în hotărîrea judecătorească preşedintele Tribunalului Suprem, Warren E. Burger. Tribunalele nu sînt arbitri ai interpretării scripturale“. Tribunalul a declarat că atunci cînd un stat îi refuză cuiva un avantaj substanţial „din cauza conduitei motivate de credinţa religioasă [a respectivului], supunîndu-l pe acesta la o serioasă presiune pentru a-i modifica atitudinea şi pentru a-i viola convingerile, aceasta constituie o constrîngere în privinţă religioasă, „fapt anticonstituţional“.
Articolul din revista „Time“ care trata acest caz începe cu următorul citat biblic: „Şi ei vor trebui să-şi făurească din săbiile lor brăzdare de plug“ (Isaia 2:4, Authorized Version). Cu siguranţă că, aşa cum arăta preşedintele Burger, conştiinţa individuală (şi nu tribunalele) este aceea care poate acţiona ca arbitrul interpretării scripturilor, atunci cînd este vorba de aplicarea în viaţă a principiilor acestora.