Veghetorul a strigat: „A căzut Babilonul!“

1. De ce trebuie să prindem curaj pentru a examina „viziunea“ lui Isaia?

VIZIUNEA despre ceea ce ne rezervă viitorul apropiat este neîndurătoare. Este aşa cum a caracterizat-o profetul Isaia pe timpul cînd imperiul asirian stăpînea încă lumea. Dar este oare „viziunea“ aceasta prea „neîndurătoare“ pentru a o examina? Să prindem curaj şi să ascultăm ce declară Isaia: „O viziune neîndurătoare mi-a fost revelată: Mişelul se comportă mişeleşte şi jefuitorul jefuieşte.“ — Is. 21:2.

2. (a) Pe cine identificăm ca „jefuitor“? (b) Faţă de cine, mai ales, a acţionat mişelul cu perfidie? Cum?

² Faimosul „mişel,“ chiar dacă nu este dat cu numele, nu este greu de identificat. Este vorba de Babilonul antic care a devenit a treia putere mondială şi care şi-a dobîndit trista celebritate prin jefuirea Ierusalimului şi chiar a Templului preasfînt al lui Iehova. Desigur, Iehova s-a servit de împăratul Nabucodonosor ca de un „servitor“ pentru a disciplina regatul lui Iuda, dar Babilonul a procedat cu perfidie faţă de poporul cu care Iehova încheiase legămînt. Aceste n-a permis iudeilor să se reîntoarcă în ţara pe care le-o dăduse Dumnezeul lor, chiar şi după un exil de aproape 70 de ani (Is. 14:3–17). Dar acest lucru a fost făcut de către cuceritorul imperiului babilonian care a deschis drumul reîntoarcerii acestor „prizonieri“ în anul 537 î.e.n. „Viziunea“ pe care a primit-o Isaia ca veghetor era deci „neîndurătoare“ pentru Babilon, care jefuise naţiunile şi mai cu seamă pe poporul Dumnezeului lui Isaia.

3. Ce se poate spune despre corespondentul modern al Babilonului în ceea ce priveşte „mişelia“ şi jefuirea?

³ Care este corespondentul Babilonului antic? În ceea ce priveşte învăţăturile creştinătăţii, aceasta se comportă cu aceeaşi perfidie faţă de oamenii care se află într-o relaţie bazată pe o convenţie cu Iehova Dumnezeu ca şi modelul lor din trecut. Ea a jefuit fără milă pe aceşti creştini pentru că ei respectă poruncile lui Iehova Dumnezeu şi îndeplinesc lucrarea punerii de mărturie despre Regele său întronat, Isus Cristos (Apoc. 12:17). Mai ales după primul război mondial, creştinătatea s-a distins în această campanie de proceduri perfide şi jafuri! Însă ea va resimţi în mod deosebit forţa acestei „viziuni neîndurătoare“ atunci cînd aceasta se va împlini asupra Babilonului cel mare, imperiul mondial al religiei false. Dar de cine se va folosi Iehova pentru a face în curînd o realitate din această viziune?

4. După cum arată Isaia 21:2, cine era chemat să lupte contra Babilonului? Pentru ce nu se face menţiune despre perşi?

⁴ Isaia ne lasă să întrezărim răspunsul zicînd: „Ridică–te, tu, Elamule! Asediază, tu, Medio! Eu am făcut să înceteze orice suspin provocat de el!“ (Is. 21:2). Elam se găsea la estul Tigrului şi a devenit o provincie a Persiei care astăzi face parte din Iran.a Media era o regiune mai întinsă, situată la estul depresiunii mesopotamiene. La aproximativ 200 de ani după rostirea profeţiei lui Isaia, Cirus (II) cel Mare a subjugat pe mezi impunînd ţara lor sub autoritatea regatului Persiei. Cu toate acestea, mama lui Cirus era medă şi majoritatea soldaţilor săi de asemenea. Acest, Cirus, sau Koresch este cel a cărui venire a anunţat-o Isaia sub inspiraţia lui Dumnezeu. (Is. 44:28 pînă la 45:7). Totuşi pe vremea cînd Isaia a redactat profeţia sa, imperiul medo-persan încă nu se născuse şi perşii nu ajunseseră încă să se distingă. Îată de ce Iehova a făcut apel numei la Elam şi la Media pentru a lupta contra Babilonului.

5. Cum a făcut Iehova să înceteze „orice suspin provocat de el“? În final, a putut prizonierul să se întoarcă acasă?

⁵ Urma oare o agresorii să reuşească să modifice situaţia care exista în Asia de sud-vest şi în Orientul Mijlociu? Isaia ne lămureşte cu cuvintele: „Eu am făcut să înceteze orice suspin provocat de el.“ Cel care vorbeşte este „Iehova al oştirilor,“ Suveranul Domn al universului. Dumnezeu s-a servit efectiv de Elam şi de Media pentru a face să înceteze „orice suspin“ provocat de Babilonul agresiv. Un psalmist inspirat divin rugase pe Iehova Dumnezeu să elibereze pe israeliţii pe care învingătorii lor îi lăsau să zacă în captivitate. El spusese: „Înaintea ta să intre suspinurile prizonierului! După măreţia braţului tău, păstrează pe cei care sînt daţi la moarte“ (Ps. 79:11–13; Is. 14:17). Iehova a împlinit această rugăminte în cel de-al 70-lea an de exil al iudeilor în Babilon determinîndu-l pe Cirus cel Mare să dea un decret regal în acest scop. — Is. 35:8–10.

REACŢIA PROVOCATĂ DE CĂDEREA BABILONULUI

6, 7. Cum descrie Isaia efectul pe care trebuie să-l aibă căderea Babilonului asupra celor care aveau să sufere împreună cu el?

⁶ Era foarte greu de imaginat că temuta a treia putere mondială va cădea în 539 î.e.n., pentru binele micii ţări a lui Israel. Acest fapt reprezenta o schimbare importantă în cursul istoriei. Oamenii care au trăit căderea imperiului care îşi avea capitala în „deşertul mării“ aveau să treacă prin momente chinuitoare. Isaia a descris, de altfel, ce efect va avea acest eveniment asupra lor. În legătură cu „viziunea neîndurătoare“ el a zis:

⁷ „De aceea îmi sînt pline coapsele de dureri violente. M-au cuprins spasmele ca durerile unei femei care naşte. Mi-am pierdut echilibrul astfel încît nu mai aud; sînt tulburat, astfel încît nu mai văd. Înima mea s-a rătăcit; un fior m-a înspăimîntat. Amurgul care-mi era drag s-a schimbat pentru mine în cutremur.“ — Is. 21:3, 4.

8. Ce arată descrierea din Isaia în legătură cu reacţia pe care le-o va produce capilor religioşi ai creştinătăţii şi păgînismului, căderea imperiului mondial al religiei false?

⁸ Această descriere legată de căderea celei de-a treia puteri mondiale arată ce zguduitură va suferi lumea religioasă atunci cînd va cădea corespondentul Babilonului. Această cădere va leza sentimentele religioase ale babilonienilor figurativi mult mai profund decît mesajul tăios pe care martorii lui Iehova îl proclamă din anul 1914 cînd a început „timpul sfîrşitului“ (Dan. 12:4). Preoţii şi alţi demnitari religioşi ai creştinătăţii şi păgînismului vor rămîne uluiţi, aşa încît vor fi incapabili să vadă sau să audă ce se petrece. Inima lor nu va mai cunoaşte nici linişte, nici odihnă şi nu va fi capabilă să–şi pună o încredere neclintită în dumnezeii pe care ei i-au adorat. O situaţie înfiorătoare îi va îngrozi, mai ales cînd vor vedea dată pe faţă ipocrizia lor religioasă. „Amurgul“ care pentru ei însemna odihnă după o zi de lucru, va fi însoţit de întuneric şi cutremur. Ziua care le-a permis să ducă în rătăcire şi să asuprească pe membrii organizaţiilor lor religioase se va sfîrşi în mod jalnic. Ei vor fi cuprinşi de spaime ca o femeie care–şi cuprinde coapsele de durere în timpul naşterii.

9. Ce ordin de la Iehova a schimbat brusc scena pe care a revela Dumnezeu lui Isaia?

⁹ Dar, dintr-o dată, scena pe care o revela Dumnezeu lui Isaia se schimbă ca decorurile de teatru la începutul unui act nou şi profetul aude pe Iehova dînd următorul ordin: „Să se pună masa, să se fixeze poziţia scaunelor, să se mănînce, să se bea! Sculaţi-vă, prinţi, ungeţi scutul. Căci iată ce mi-a zis Iehova.“ — Is. 21:5, 6.

10. Ce exprima această dispoziţia divină? Cînd s-a arătat maximă lipsă de respect faţă de Iehova Dumnezeu?

¹⁰ Aceste două versete ilustrează pe scurt ce s-a petrecut în palatul din Babilon în noaptea cînd el şi-a pierdut dominaţia mondială şi anume, banchetul organizat de către Belşaţar, fiul lui Nabonid, în lipsa tatălui său. Cu această ocazie s-a fixat efectiv poziţia scaunelor pentru mai-marii Babilonului veniţi cu miile. S-a mîncat şi s-a băut cu inimă veselă. Dar s-a arătat o lipsă de respect pînă la culme atunci cînd a început să se mănînce şi să se bea din vasele care înainte de luarea Ierusalimului şi distrugerea templului său de către babilonieni, aparţinuseră sanctuarului lui Iehova.

11. Ce miracol a realizat Iehova în timpul banchetului lipsit de respect faţă de Dumnezeu, al lui Belşaţar? Ce interpretare a dat Daniel scrierii?

¹¹ Acum, cînd era în cauză însuşi Iehova, banchetul lui Balşaţar lua o întorsătură nelegiuită. Dumnezeu a făcut atunci să apară o mînă care a scris pe peretele gros al sălii de banchet, clar, la vederea regelui, cuvintele: „Mene, Mene, Tekel şi Parsin.“ A fost adus Daniel, profetul evreu exilat, pentru a descifra criptograma. Ultimul cuvînt al scrierii, parsin, este pluralul termenului caldeean peres care înseamnă „împărţire.“ În interpretarea pe care el a dat-o scrierii, sub inspiraţia lui Dumnezeu, Daniel a declarat: „PERES: regatul tău a fost împărţit şi dat mezilor şi perşilor.“ — Dan. 5:28.

12. Care era „scutul“ pe care prinţii trebuia să-l ungă? Ce anunţa ordinul de ungere a acestui „scut“?

¹² Ca recompensă, Daniel a primit veşminte regale şi a fost făcut „al treilea“ din imperiu. Dar aceasta nu îndeplinea dispoziţia pe care Iehova a dat-o nobililor Babilonului în aceşti termeni: „Sculaţi-vă, prinţi, ungeţi scutul!“ (Is. 21:5). Această poruncă nu voia să spună că trebuia ca aceşti prinţi să–şi ungă scuturile pentru a se bate cu asediatorii. Cuvîntul „scut“ indică mai degrabă pe regele naţiunii (a se vedea Psalm 89:18). Ce înseamnă, deci, ordinul de ‘unge scutul’? Că Belşaţar urma să fie omorît şi că un altul trebuia să preia funcţia de ‘al doilea şef’ al imperiului babilonian. Dar instituirea, printr-o ungere, a noului „scut“ simbolic n-a avut loc niciodată. Moartea violentă a lui Belşaţar n-a permis unui succesor al familiei regale să ajungă la tron.

13. Porunca consemnată în Isaia 21:2 a fost dată în zadar? Şi-a păstrat Daniel poziţia de „al treilea şef“ sub regimul medo-persan?

¹³ Daniel 5:30, 31 zice: „Atunci, în acea noapte, Belşaţar, regele caldeean, a fost ucis şi Darius Medul a luat regatul, el fiind în vîrstă de aproximativ şaizeci şi doi de ani.“ Ce schimbare bruscă în lumea politică de atunci! Nu degeaba ordonase Iehova: „Ridică–te, tu, Elamule! Asediază, tu, Medio!“ (Is. 21:2). După ce mezii şi perşii au luat Babilonul, Darius Medul a ocupat locul de ‘al doilea şef’ al Babilonului. Daniel nu şi-a menţinut recenta sa poziţie de „al treilea şef“ sub regimul medo-persan, dar el n-a pierit împreună cu Belşaţar.

14. Ce vrea să semnifice căderea Babilonului antic? Ce va veni peste adepţii religiei false?

¹⁴ Căderea pe neaşteptate a Babilonului antic înseamnă că o nenorocire identică va veni şi peste corespondentul său modern, Babilonul cel mare. Acest eveniment va lua prin surprindere pe adepţii religiilor lumii. Dacă partizanii invincibilităţii imperiului mondial al religiei false nu se aşteaptă să-l vadă căzînd, liniştea lor va fi aspru zguduită.

15. Ce indica, în legătură cu Babilonul antic şi corespondentul său modern, ordinul care urmează descrierii ospăţului lui Belşaţar?

¹⁵ Dar pentru ce ne-a prevenit Isaia despre ceea ce avea să se petreacă în timpul ospăţului lui Belşaţar în acea tragică noapte din 539? El a făcut aceasta din cauza a ceea ce avea să urmeze, adică anunţarea căderii celui „mişel“ eveniment care, pentru poporul lui Iehova, avea să marcheze secolul în curs şi să fie un izvor de bucurie. Isaia 21:5, 6, arată ce se va petrece după căderea Babilonului, zicînd: „Sculaţi-vă prinţi, ungeţ scutul. Căci iată ce mi-a zis Iehova: ‘Du-te, pune un veghetor, pentru ca el să anunţe ceea ce vede.’“ Iată deci că evenimentul avea să primească o publicitate mondială! Ei bine, căderea Babilonului cel mare va apare la fel pe prima pagină a ziarelor.

16. Ce se poate spune despre „veghetorul“ din timpul Babilonului antic şi despre cel din timpul Babilonului cel mare?

¹⁶ Isaia este cel care a primit dispoziţia de a pune în post un „veghetor“ însărcinat să anunţe un lucru ce nu va întîrzia să vină. Isaia n-a trăit atît de mult timp pentru a fi martor ocular al evenimentelor pe care le-a anunţat şi despre care ne-a lăsat un raport scris. Veghetorul trebuia să fie deci un compatriot al lui Isaia. Într-o epocă ce preceda căderea Babilonului cel mare, epocă ce era încă departe pentru profetia fost pus în post de asemenea un veghetor. Este vorba de clasa pe care Iehova a uns-o cu spiritul său şi care face, cum şi trebuie, cauză comună cu periodicul al cărui nume este şi acum Turnul de veghere. Faptele demonstrează cu tărie că Iehova Dumnezeu prin Isus Cristos a numit această clasă în postul de „veghetor.“ Ea a servit în această calitate pînă la ora sinistră a „nopţii“ la care am ajuns şi în care întunericul cuprinde lumea (Mat. 24:45–47). Ce putem spera să auzim la timpul hotărît, din gura „veghetorului“?

17. Ce a vazut „veghetorul“? Ce reprezinta aceasta?

¹⁷ Profetul Isaia spune: „Şi el a văzut un car de război cu o pereche de cai de luptă, un car de război cu măgari, un car de război cu cămile. Şi el a dat multă atenţie, cu mare băgare de seamă“ (Is. 21:7). Aceste care se apropiau, desigur, cu viteza cailor de poştă sau a cailor de luptă persani şi veneau din „deşertul [cucerit] al mării.“ Era vorba într-adevăr de coloane de care, cele trase de măgari reprezentînd forţele a mezilor puse sub comanda lui Darius şi cele înhămate la animale mai mari — cămile, capabile să alerge mai iute decît caii — reprezentînd armatele persane ce îl urmau pe Cirus cel Mareb. De fapt acesta comanda întregul efectiv al forţelor medo-persane. Să ne amintim că nu Darius ci Cirus era, potrivit cuvintelor din Isaia, cuceritorul pe care Iehova trebuia să-l cheme pe nume. Înaintea acestui Cirus Iehova avea să deschidă porţile metalice ale Babilonului pentru a-i permite să iasă din albia Eufratul şi să invadeze oraşul puternic fortificat. — Is. 44:27—45:4; a se vedea şi Daniel 8:1–4, 20.

18. După Isaia 21:8, 9, cum se comportă „veghetorul“? A procedat el efectiv în această manieră?

¹⁸ Va fi oare veghetorul fidel şi demn de încredere? Isaia 21:8, 9 răspunde în aceşti termeni: „Atunci el a strigat ca un leu: ‘Pe turnul de veghere, o Iehova eu am stat fără întrerupere ziua şi la postul de veghe sînt prezent în toate nopţile. Dar iată că vine un car de război cu o pereche de cai de luptă!“ Spirit treaz, veghetorul a stat fidel în postul său pînă ce ochii săi au zărit spectacolul revelator pe care el îl aştepta cu încordare. În mod asemănător, clasa modernă a „veghetorului“ a răcnit cu putere şi fără teamă aşa cum i-a dat ordin Dumnezeu şi ea a făcut aceasta prin intermediul Turnului de veghere şi a altor publicaţii teocratice, ca şi prin discursuri publice. Ea va continua să facă acest lucru graţia sprijinului permanent de la Iehova pînă ce va putea anunţa vestea atît de mult aşteptată.

19. Ce arată că veghetorul a înţeles bine cea ce semnifică apropierea carelor de război?

¹⁹ Veghetorul a înţeles ce semnificau carele de război pe care a început să le zărească de pe turnul său de veghere. Tinînd seama de timpul fixat de Iehova — 70 de ani de pustiire pentru ţara lui Iuda — şi de profeţiile pe care le-a exprimat Daniel cu ocazia banchetului lipsit de respect faţă de Dumnezeu pe care l-a ţinut Belşaţar în 539, veghetorul putea să interpreteze corect sosirea carelor nebabiloniene pe care nimic nu le oprea. Isaia 21:9b adaugă: „Apoi el a luat cuvîntul şi a zis: ‘A căzut! A căzut Babilonul şi toate chipurile cioplite ale dumnezeilor lui, el i le-a zdrobit de pămînt!’“

20. Pentru ce iudeii exilaţi în Babilon n-au sfărîmat ei înşişi chipurile dumnezeilor săi? Cine era iconoclastul?

²⁰ Iconoclastulc care este în cauză aici este Iehova, singurul Dumnezeu viu şi adevărat, Dumnezeul gelos „care cere un ataşament exclusiv“ (Exod. 20:5). Permiţînd mezilor şi perşilor care nu adorau pe dumnezeii Babilonului să cucerescă ţara, Iehova a arătat zădărnicia şi deşertăciunea idolilor celei de a treia puteri mondiale. Nu iudeii exilaţi în Babilon au fost aceia care au uneltit pentru a răsturna cea de-a treia putere mondială. Iehova, Dumnezeul lor, nu le-a permis nici nu le-a poruncit să procedeze astfel. El s-a servit mai degrabă de Darius Medul şi de Cirus Persanul pentru a cauza căderea Babilonului idolatru de la rangul de putere mondială (Dan. 2:32, 36–38). Aşadar, nu „veghetorul“ a răsturnat „perfidul“ Babilon. El a depus doar mărturie despre căderea sa, justificînd astfel pe Iehova ca Dumnezeul profeţiei şi ca Domn Suveran.

21. Ce veste asemănătoare celei strigate de „veghetorul“ din profeţia lui Isaia trebuie să răsune şi în epoca noastră?

²¹ S-a anunţat că în timpul nostru va răsuna o veste de faimă universală asemănătoare de cea strigată de către „veghetorul“ din profeţia lui Isaia. Apostolul Ioan, care a trăit pînă la sfîrşitul primului secol al erei noastre, a văzut în vedenie personajul care anunţă această veste. El a scris: „Am văzut un alt înger coborînd din cer, cu mare autoritate; şi pămîntul a fost luminat de gloria lui. Şi el a stsrigat cu o voce puternică, zicînd: ‘A căzut! A căzut Babilonul cel mare, şi el a devenit un locaş al demonilor, o viziună a oricărul abur necurat şi un cuib al oricărei păsări necurate şi urîte!’“ — Apoc. 18:1, 2.

22. Cine va preface Babilonul cel mare într-un loc pustiu? Ce instrument va folosi el?

²² Marele Cirus, Isus Cristos glorificat, este Cel care va provoca în curînd căderea Babilonului cel mare în sens literal şi îl va preface într-un loc pustiu care va ieşi în relief cu claritate. Martorii creştini ai lui Iehova pot predica mult Regatul lui Iehova şi ziua sa de răzbunare în lumea întreagă, dar nu vor face niciodată să se năruiască imperiul mondial al religiei false. Ei aşteaptă cu nerăbdare ziua în care vor putea răspîndii vestea căderii Babilonului cel mare (Apoc. 18:2). Întrucît Marele Cirus nu se va servi de paznicii săi, discipolii tereştri, pentru a dărîma Babilonul cel mare, el va utiliza un instrument pe care Apocalips capitolul 17 ni-l prezintă cu trăsăturile unei fiare de culoare stacojie şi avînd zece coarne. Cele şapte capete ale sale simbolizează cele şapte puteri mondiale din istoria biblică. Babilonul cel mare, prostituata internaţională, s-a suit pe spatele acestei fiara simbolice din secolul 20 cu ocazia creării Ligii Naţiunilor după primul război mondial.

23. Contra cui vor lupta cu toate forţele lor sprijinitorii, vechi ai fiarei simbolice? Ce va face atunci Marele Cirus?

²³ Astăzi încă, Babilonul cel mare călăreşte pe Organizaţia Naţiunilor Unite care este succesoarea Ligii Naţiunilor. Dar, peste puţin timp, sprijinitorii politici ai Naţiunilor Unite, sătui de-a mai fi dominaţi de imperiul mondial al religiei false, o vor arunca la pămînt şi o vor distruge. Apoi, după ce „veghetorul“ va fi strigat: „A căzut Babilonul cel mare!“, ei se vor întoarce spre martorii creştini ai lui Iehova şi vor lupta împotriva lor cu toate forţele. Dar, chiar în acel moment, Marele Cirus, Isus Cristos, „Regele regilor,“ va interveni şi va nimicii pe vechii sprijinitori ai Naţiunilor Unite în „războiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotputernic“ de la Har-Maghedon. Clasa unsă a „veghetorului“ colectiv vor supravieţui acest război final datorită ocrotirii divine, pentru justificarea lui Iehova Dumnezeu ca Suveran al cerului şi al pămîntului.

24. În ce sens era Israel un „fiu“ din aria de treierat a lui Iehova? În timpul nostru ce treierare va lua sfîrşit în curînd? Cum?

²⁴ Evreii care au petrecut 70 de ani în stare de exil în Babilonul antic au fost disciplinaţi ca printr-un „treierat.“ Figurativ vorbind, ei erau „fiul“ din aria de treierat a lui Iehova. După căderea Babilonului, această „treierare“ disciplinară trebuia să ia sfîrşit. Referitor la aceasta, Isaia 21:10 vorbea pe un ton compătimitor şi înviorător: „O, cei treieraţi ai mei şi fiul meu din aria de treierat, ce am auzit din partea lui Iehova al oştirilor, eu v-am înştiinţat.“ În acelaşi fel Iehova a permis Babilonului cel mare să supună pe martorii săi fideli la o treierare disciplinară. Dar cînd acesta va fi răsturnat şi distrus, această „treierare“ va înceta. Amanţii săi politici vor încerca s-o prelungească, dar, în schimb, ei vor fi loviţi şi nimiciţi în aria simbolică de treierat a lui Iehova. — Apoc. 14:14, 15; Ioel 3:13–16; Mica 4:12, 13.

25. Pentru ce este mai urgent ca oricînd pentru „poporul“ lui Iehova să facă să răsune porunca sa?

²⁵ Văzînd apropierea căderii Babilonului cel mare, este mai urgent ca oricînd, pentru clasa „veghetorului“ ca şi pentru „mulţimea mare,“ să facă să răsune porunca divină: „Ieşiţi, din ea, poporul meu, dacă nu vreţi să participaţi cu ea la păcatele ei şi dacă nu voiţi să primiţi o parte din plăgile ei“ (Apoc. 18:4). Da, „ieşiţi din ea“ şi nu vă uniţi cu amanţii ei politici nici cu forţele ateiste şi dispreţuitoare de Dumnezeu ale lumii, ci faceţi parte din poporul consacrat pe care Iehova îl numeşte „poporul meu“ (Ier. 51:45). Luaţi aminte încă de pe acum la „sentinţa împotriva deşertului mării.“ — Is. 21:1–10.

26. Pentru ce trebuie să fim recunoscători faţă de „Iehova al oştirilor“? Ce speranţă binecuvîntată au cei ce ascultă de această veste?

²⁶ Toată recunoştinţa trebuie să o dăm lui „Iehova al oştirilor, Dumnezeul lui Israel,“ care a însufleţit şi a numit o clasă a „veghetorului“ şi care a dat spre proclamare, o veste atît de minunată. Toţi cei care ascultă această veste provenită de la Dumnezeu au speranţa binecuvîntată de a supravieţui înfricoşătoarea „noapte“ care se lasă asupra lumii şi de a vedea apariţia „dimineţii“ glorioase a sistemului de lucruri nou şi drept care va fi administrat de Marele Cirus, Isus Cristos, Eliberatorul, spre bucuria şi lauda Suveranului Domn „Iehova al oştirilor.“

[Note de subsol]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 12]

Banchetul lui Belşaţar, lipsit de respect faţă de Dumnezeu, l-a determinat pe Iehova să ordone distrugerea Babilonului

[Legenda ilustraţiei de la pagina 14]

Deoarece vor fi luat parte la „treieratul“ martorilor lui Iehova, imperiul mondial al religiei false şi apoi amanţii săi politici vor suferi ei înşişi „treieratul“ care va însemna pentru ei nimicirea.