Ştiri şi semnificaţia lor mai profundă
Să invaţam de la creatiune
In revista rusească „Sputnik” se raportează despre eforturile savanţilor de a produce instrumente cu care să imite anumite capacităţi surprinzătoare ale animalelor. Cercetările oamenilor de ştiinţă ar fi demonstrat spre exemplu că „urechile” unei lăcuste (care şade pe picioarele din faţă), reacţionează aşa de sensibil la undele sonore, încît „o lăcustă în Moscova poate să audă zguduiturile provocate de un cutremur de pămînt pe coasta Pacificului”. Un instrument pe care l-ar fi produs oamenii de ştiinţă, ar imita organul de auz al meduzei; ea ar putea să dea de ştire aproprierea unei furtuni cu vreo 12–14 ore mai înainte decît un barometru obişnuit. Fagurii sînt compuşi din mii de prisme hexagonale. Unghiurile ascuţite ale bazei în formă pe piramidă al fiecărei prisme, revine întotdeauna la 70° 32”. In revista „Sputnik” se spune în legătură cu aceasta: „Oamenii de ştiinţă au dovedit că în cazul hexaedrilor exact această mărime a unghiurilor garantează la consumul cel mai mic de material de construcţie, cea mai mare capacitate a celulelor fagurilor. Folosind această cunoştinţă, ei ar produce hambare alveolare la a căror construcţie s-ar economisii considerabile cantităţi de beton.
In mod ciudat, însă aceşti oameni care văd o astfel de dovadă surprinzătoare pentru înţelepciunea instinctivă, dăruită acestor animale, dau onoarea unei „evoluţii” întîmplătoare, oarbe, în loc s-o dea unui Creator nemărginit de înţelept. (Compară Romani 1:22, 23).
Mină din vremurile vechi, descoperită
O echipă de arheologi, care lucrează cu sprijinul britanic, a găsit în ţinutul deşert Negeb, în oraşul Elath, situat în apropierea golfului Akaba, „cea mai veche mină de cupru în subteran”, cunoscută. Se presupune că mină, care este desemnată ca „uriaşă şi ingenioasă” ar proveni din jurul anului 1400 î.e.n. Ea avea puţuri de aeraj, aşa că minerii puteau să lucreze la o adîncime de peste o sută de metrii. După „Sunday Times” din Londra, dintr-o analiză întreprinsă de un laborator din Chessingthon (Surrey, Anglia) ale unor probe de zgură de cărbune, a reieşit că „metoda de topire atunci în Israel, era tot aşa de eficace ca şi procedeul de astăzi al separării cuprului”. Se spune că această descoperire ar face necesar să se scrie din nou „întreaga preistorie a extragerii metalului”.
Astfel de descoperiri ar putea să mire pe arheologi. Biblia arată cu toate acestea, că deja chiar înainte de potopul mondial de pe timpul lui Noe, s-au fabricat unelte din cupru şi fier. — Gen. 4:22.
Cît e ceasul?
In Biblie se găsesc ca date însemnările „ceas” şi „strajă de noapte”. Ceasurile zilei se numărau de la răsăritul soarelui sau aproximativ de la ora 6. Dacă se citesc deci însemnări ca „ceasul al treilea”, „ceasul al şaselea” sau „ceasul al nouălea”, se poate stabili timpul socotind mai departe de la primul ceas, care durează aproximativ de la 6 pînă la 7 (Mat. 20:3, 5). „Ceasul al treilea” era apoi spre exemplu, timpul de la aproximativ ora 8 pînă la aproximativ ora 9. Primul „ceas” al nopţii a durat aproximativ de la ora 18 pînă la ora 19, iar socotirea ceasurilor de noapte trebuie să se numere începînd de aici. — Fapte 23:23.
Inainte ca ţara lor să fi fost stăpînită de romani, iudeii au împărţit noaptea în trei străji. Prima strajă a durat aproximativ de la ora 18 pînă la ora 22. „Straja de miezul nopţii” a început aproximativ în jurul orei 22 şi s-a sfîrşit aproximativ în jurul orei 2 (Jud. 7:19). A treia strajă sau „straja de dimineaţă” a durat de la aproximativ ora 2 pînă la răsăritul soarelui sau aproximativ ora 6. — Ex. 14:24.
Mai tîrziu, iudeii au preluat obiceiul grecesc şi roman, de a împărţii noaptea în „patru străji”. Prima a durat aproximativ de la orele 18 pînă la aproximativ orele 21, a doua aproximativ de la orele 21 pînă la miezul nopţii, cea de a treia de la miezul nopţii pînă la aproximativ ora 3 şi a patra de la aproximativ ora 3 pînă la răsăritul soarelui sau aproximativ orele 6.