ȘIMEIȚI

[din (ai lui) Șimei]

Descendenți ai lui Șimei, fiul lui Gherșon și nepotul lui Levi (Ex 6:16, 17). Când s-a făcut primul recensământ în pustiu, șimeiții și libniții („familiile gherșoniților”) au numărat în total 7 500 (Nu 3:20b-22). Șimeiții și libniții își aveau tabăra „în spatele tabernacolului”, adică la vest de el. Fiind leviți gherșoniți, în sarcina lor intrau transportarea, ridicarea și întreținerea tabernacolului și a învelitorilor lui, precum și a pânzelor împrejmuirii curții, a paravanelor (atât a celor de la intrarea în curte, cât și a celor de la cort) și a funiilor cortului (Ex 26:1, 7, 14, 36; 27:9, 16; Nu 3:23-26).

Șimei a avut patru fii: Iahat, Zina, Ieuș și Beria. Întrucât n-au avut mulți fii, Ieuș și Beria s-au unit și au devenit „o singură casă părintească și un singur grup cu responsabilități” (1Cr 23:6, 7, 10, 11). Acest amănunt este menționat în contextul descrierii serviciului de la tabernacol din timpul lui David, când se pare că sarcinile repartizate șimeiților au fost împărțite între aceste trei familii. În profeția referitoare la Isus făcută de Zaharia, familia șimeiților este menționată în mod expres printre cei care aveau să scoată vaiete și să plângă cu amar pentru „Acela pe care l-au străpuns” (Za 12:10-13; Ioa 19:37).