EZECHIEL (CARTEA BIBLICĂ)

Această carte remarcabilă poartă numele profetului care a scris-o. Este posibil ca Ezechiel, fiul preotului Buzi, să fi încheiat scrierea cărții în Babilonia, în jurul anului 591 î.e.n. Ea se referă la o perioadă de aproximativ 22 de ani, din 613 î.e.n. până aproximativ în 591 î.e.n. (Eze 1:1-3; 29:17)

Cartea Ezechiel se remarcă prin viziuni, comparații și alegorii, sau parabole. O caracteristică aparte o reprezintă acțiunile simbolice, cum ar fi cea în care Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel să graveze pe o cărămidă schița Ierusalimului, iar apoi să mimeze un asediu împotriva acesteia, ca semn pentru Israel. (Eze 4:1-17) Alte acțiuni simbolice au fost alipirea a două bețe ce reprezentau cele două case ale lui Israel (37:15-23) și gaura făcută de Ezechiel într-un zid și trecerea prin ea cu bagajul, ce reprezenta captivitatea locuitorilor Ierusalimului. (12:3-13) Ilustrarea despre Ohola și Oholiba este una dintre alegoriile expresive ale cărții. (Cap. 23) O altă caracteristică remarcabilă a cărții este meticulozitatea cu care Ezechiel și-a datat profețiile, menționând nu doar anul de exil al regelui Ioiachin, ci și luna și ziua. (1:1, 2; 29:1; 30:20; 31:1; 32:1; 40:1)

Autenticitate. Împlinirea profețiilor din cartea Ezechiel sunt o dovadă a autenticității acesteia. (Vezi de exemplu AMONIȚI; EDOM, EDOMIȚI; TIR.) Și arheologia susține autenticitatea acestei cărți. W. F. Albright, reputat arheolog american, a scris: „Dovezile arheologice au demonstrat cu claritate originalitatea cărților Ieremia și Ezechiel, Ezra și Neemia; ele [dovezile] au confirmat evenimentele descrise, precum și ordinea în care s-au petrecut”. (The Bible After Twenty Years of Archeology [1932-1952], 1954, p. 547)

Autenticitatea cărții Ezechiel este susținută de armonia cu celelalte cărți ale Bibliei. Deși în Scripturile grecești creștine nu apar citate din Ezechiel, ele conțin numeroase expresii asemănătoare și referiri la afirmații din această carte. Atât Ezechiel, cât și Isus vorbesc despre uscarea unui copac verde. (Eze 17:24; Lu 23:31) Ambii vorbesc despre judecarea oamenilor ca oi și capre. (Eze 34:17; Mt 25:32, 33) Cartea Revelația conține multe ilustrări asemănătoare celor din Ezechiel. (Compară Eze 1:28 cu Re 4:3; Eze 10:3, 4 cu Re 15:8; Eze 12:25 cu Re 10:6; Eze 37:10 cu Re 11:11.)

Este demn de remarcat că papirusurile biblice grecești din colecția Chester Beatty includ un codex ce conține, printre altele, cărțile Ezechiel, Daniel și Estera; ele fac parte dintr-un singur codex, având probabil inițial 118 foi. Acesta este o copie realizată de doi scribi, cel mai probabil în prima jumătate a secolului al III-lea, care dovedește că forma cărții Ezechiel de care dispunem a ajuns nealterată până în prezent.

Ezechiel a fost contemporan cu Ieremia, de aceea profețiile lor au multe lucruri în comun. (Compară Eze 18:2 cu Ier 31:29; Eze 24:3 cu Ier 1:13; Eze 34:2 cu Ier 23:1.) Și Daniel a fost contemporan cu Ezechiel, cei doi folosind expresii asemănătoare în scrierile lor. În timp ce era legat cu funii, Ezechiel a profețit despre regatul lui Iuda și a folosit expresia „o zi pentru un an”, pentru a arăta că fiecărei zile din profeție îi corespundea un an la împlinire. (Eze 4:4-8) Într-o profeție referitoare la Regat, Daniel a vorbit despre butucul legat al unui copac și a specificat cât timp urma să treacă până la îndepărtarea legăturilor. (Da 4:23) O altă profeție a lui Daniel cu implicații cronologice este profeția celor 70 de săptămâni până la venirea lui Mesia, Conducătorul; și în această profeție, o zi simbolizează un an. (Da 9:24-27)

Structura. Majoritatea profețiilor și viziunilor lui Ezechiel sunt aranjate cronologic și după subiect. În capitolul 29, versetele 17-20 nu respectă ordinea cronologică (compară cu Eze 29:1; 30:20), însă au legătură cu subiectul prezentat: profeția împotriva Egiptului. Până în luna a zecea din al nouălea an al primului exil, subiectul principal al profețiilor lui Ezechiel este căderea și distrugerea completă a Ierusalimului, cu doar câteva referiri la restaurarea lui; acest lucru se poate observa în primele 24 de capitole. În timpul asedierii Ierusalimului, profetul s-a concentrat pe anunțarea necazurilor ce se vor abate asupra națiunilor păgâne, despre care Iehova profețise că se vor bucura de căderea Ierusalimului. După aflarea veștii că Ierusalimul a fost distrus, profetul anunță gloriosul mesaj al restaurării, tema principală a celorlalte capitole din carte. (33:20, 21)

Cartea Ezechiel dezvăluie că religia falsă babiloniană s-a infiltrat în templul lui Iehova, în special prin închinarea adusă zeului babilonian Tamuz. (Eze 8:13, 14) Pe lângă închinarea falsă detestabilă pe care o aduceau chiar în templul lui Iehova, iudeii apostați au umplut de violență țara lui Iuda. Așadar, nu este surprinzător că într-o viziune Ezechiel aude cum Iehova îi cheamă pe cei care execută sentința, să vină cu armele de distrugere și să stea lângă altar, în curtea interioară a templului. El le ordonă să treacă prin mijlocul Ierusalimului infidel și să-i ucidă pe toți cei care nu sunt însemnați ca închinători ai lui Iehova: „Omorâți pe bătrân, pe tânăr, pe fecioară, pe copil și pe femeie — să piară! Dar să nu vă apropiați de niciun om care are semnul; începeți cu sanctuarul meu!“. (9:6) Ezechiel relatează că executorii sentinței divine i-au ucis întâi pe cei 70 de bătrâni care se închinau la idolii sculptați pe ziduri, într-o încăpere a curții interioare. Apoi au fost ucise femeile care stăteau la poartă și plângeau pentru zeul babilonian Tamuz, precum și apostații de la porticul templului, care se închinau la soare. (8:7–9:8) Viziunea lui Ezechiel a fost doar o prefigurare a ce avea să se abată asupra Ierusalimului, când acesta urma să bea din mâna lui Iehova cupa cu vinul furiei Sale, servite prin intermediul slujitorului Său, regele Nebucadnețar (Nebucadrețar), și a armatelor lui. (Ier 25:9, 15-18)

Profeția lui Ezechiel despre restaurare trebuie să le fi adus mângâiere iudeilor exilați. În al douăzeci și cincilea an de exil (593 î.e.n.), Ezechiel a avut o viziune remarcabilă, în care a primit de la însuși Iehova Dumnezeu modelul unui nou templu pentru Iehova și al unui oraș învecinat, numit Iehova-Șammah („Iehova însuși este acolo”). (Eze 40:1–48:35) Această viziune le-a întărit iudeilor penitenți, exilați într-o țară păgână și idolatră, speranța că se vor putea închina din nou lui Iehova Dumnezeu la templul Său.

Profeția lui Ezechiel subliniază tema Bibliei: justificarea suveranității lui Iehova și sfințirea numelui Său prin intermediul Regatului mesianic. Ea arată că Dumnezeu nu abandonase legământul cu David pentru un regat, deși a permis ca tronul să rămână neocupat pentru mult timp. Regatul urma să fie dat Celui care avea dreptul legal. Astfel, la fel ca Daniel, Ezechiel le-a îndreptat evreilor atenția spre venirea lui Mesia. (Eze 21:27; 37:22, 24, 25) Iehova l-a inspirat pe Ezechiel să afirme de peste 60 de ori: Oamenii ‘vor ști cu siguranță că eu sunt Iehova’. Ezechiel glorifică mărețul nume al lui Dumnezeu, folosind de 217 ori expresia „Domnul Suveran Iehova”. (Eze 2:4, Rbi8-E, n.s.)

[Chenarul de la pagina ]

IDEI IMPORTANTE DIN EZECHIEL

Profeții referitoare la distrugerea Ierusalimului de către babilonieni și la restabilirea unei rămășițe fidele. O temă centrală este: Oamenii „vor ști cu siguranță că eu sunt Iehova”

Cartea este redactată în Babilon; cea mai mare parte a ei a fost scrisă în cei șase ani dinaintea distrugerii Ierusalimului în 607 î.e.n., iar restul, până în jurul anului 591 î.e.n.

Iehova îl desemnează pe Ezechiel (pe atunci exilat în Babilonia) să fie străjer (1:1–3:27)

Ezechiel primește o viziune maiestuoasă a gloriei lui Iehova, în care vede heruvimi cu patru fețe, alături de roți ale căror obezi sunt pline de ochi

Marea responsabilitate a străjerului

Avertismente profetice împotriva locuitorilor infideli din Iuda și Ierusalim (4:1–24:27)

Lui Ezechiel i se cere să pună în scenă asediul iminent al Ierusalimului; el trebuie să stea culcat în fața unei cărămizi gravate, 390 de zile pe partea stângă și 40 de zile pe partea dreaptă; în acest timp el supraviețuiește cu puțină hrană și apă

Țara, inclusiv locurile unde se practică idolatria, va fi devastată; cei infideli vor muri, iar o rămășiță va supraviețui; nici aurul, nici argintul nu vor aduce salvare

Din cauza idolatriei practicate chiar în interiorul templului, Iehova hotărăște să-și manifeste furia, fără milă; vor fi cruțați doar cei însemnați de secretarul îmbrăcat în pânză de in

Ezechiel trece cu un bagaj printr-o deschizătură făcută în zid, pentru a ilustra fuga poporului și a regelui Zedechia

Judecata lui Iehova împotriva profeților falși și a profeteselor false

Ghicitoarea despre acvilă și vița-de-vie arată consecințele tragice care urmau să vină, deoarece poporul a apelat la ajutorul Egiptului

Fiecare este judecat de Iehova pentru propriile acțiuni, nu pentru păcatele taților, cum se afirma în mod greșit

Coroana răului rege Zedechia va fi luată, iar domnia regală de pe linia lui David va înceta, până va veni Cel ce are dreptul legal

Orașele infidele Samaria și Ierusalimul sunt reprezentate de două prostituate, Ohola și Oholiba; Ierusalimul va fi tratat cu asprime de foștii săi amanți

Ierusalimul asediat este comparat cu un cazan înfierbântat, iar locuitorii lui, cu carnea din el

Profeții împotriva națiunilor din jur; Iehova prezice că unele dintre ele se vor bucura de căderea Ierusalimului (25:1–32:32)

Amon, Moab, Edom și Filistia vor fi pustiite

Tirul va fi asediat de Nebucadnețar și va deveni treptat un loc pustiu; distrugerea sa este asemănată cu scufundarea unei corăbii frumoase, cu tot cu încărcătura ei; dinastia Tirului se va sfârși, din cauza aroganței și a trădării

Nebucadnețar va jefui Egiptul, ca răsplată pentru executarea sentinței divine asupra Tirului; faraonul și mulțimea oamenilor lui sunt comparați cu un cedru care va fi tăiat

Profeții de eliberare și restabilire a poporului lui Dumnezeu (33:1–48:35)

Iehova își va aduna poporul, oile sale, și îl va ridica pe slujitorul Său David ca păstor

În timp ce Edomul va fi devastat, țara lui Israel va prospera ca grădina Edenului

Israeliții exilați în Babilon se aseamănă cu niște oase uscate, fără viață; însă ei vor fi readuși la viață

Alipirea a două bețe, unul reprezentându-l pe Iosif și celălalt pe Iuda, ilustrează poporul exilat care își va regăsi unitatea sub conducerea lui David, slujitorul lui Dumnezeu

Poporul lui Iehova restabilit va fi atacat de Gog, dar Iehova îl va proteja și va distruge armata lui Gog

Ezechiel primește o viziune despre un templu și caracteristicile lui; un torent curge de la templu spre Marea Moartă, ale cărei ape sunt vindecate; se dezvoltă o industrie piscicolă; de-a lungul malurilor torentului cresc pomi cu fructe comestibile și frunze vindecătoare

Sunt repartizate teritoriile din țară; este descris orașul numit „Iehova însuși este acolo”