COLOSE

[posibil: Colosal]

Oraș în sud-vestul Asiei Mici. În zilele apostolului Pavel, Colose se afla în provincia romană Asia, pe teritoriul vechii regiuni numite Frigia. În prezent, locul este pustiu. Orașul se afla lângă capătul superior al văii râului Lycus, la aproximativ 18 km E-S-E de Laodiceea (lângă actualul Denizli). Valea râului Lycus este aici îngustă și mărginită de stânci mari, dar se lărgește pe măsură ce înaintează spre nord-vest, spre punctul de confluență al râului Lycus cu râul Meandru (Menderes). Prin această vale trecea principalul drum ce ducea de la Efes și coasta Mării Egee spre est, până la Eufrat. Din Colose pornea un alt drum spre nord-vest, ce ducea la Sardes și la Pergam. Însă, în perioada romană, rețeaua de drumuri a fost modificată, astfel că Laodiceea și orașul învecinat Hierapolis (Col 4:13) au devenit orașe mai importante decât Colose. Totuși, Colose a rămas un important centru textil, renumit pentru lâna de calitate, de o culoare rară, numită colossinus. Orașul se afla la marginea unei regiuni de stepă, unde se pășteau turme de oi. La circa 5 km S era muntele Cadmos (în prezent, Honaz Dagi), cu o înălțime de 2 750 m, ale cărui zăpezi alimentau cursurile de apă ce treceau pe lângă Colose.

Cu ocazia Penticostei din 33 e.n., la Ierusalim au fost prezenți și frigieni, unii dintre ei fiind, probabil, din Colose (Fa 2:10). Deși Colose se afla pe principala rută est-vest, majoritatea erudiților consideră că, în a treia sa călătorie misionară, Pavel a luat-o pe un drum aflat mai la nord, care l-a dus la Efes (Fa 18:22, 23; 19:1). Din Scrisoarea către coloseni reiese că Pavel nu vizitase orașul Colose, congregația de acolo fiind înființată în urma lucrării lui Epafras. Pavel a spus despre Epafras că le-a slujit cu fidelitate credincioșilor din Colose ca reprezentant al său și al colaboratorilor săi (Col 1:7, 8; 2:1; 4:12). Totuși, Pavel cunoștea câțiva creștini din Colose. El i-a menționat cu numele pe Onisim, Arhip, Filimon și Apfia (Col 4:9, 17; Flm 1, 2, 10-12).

Pe lângă frigieni, în Colose locuiau și greci și evrei. (Compară cu Col 3:11.) Vechii frigieni aveau o mare atracție spre spiritism, grecilor le plăcea să se angajeze în speculații și discuții filozofice, iar evreii susțineau Legea mozaică și rigorile ei privitoare la alimentație și sabat. În scrisoarea sa către coloseni, Pavel a dat sfaturi cu privire la toate acestea (Col 2:4, 8, 16, 18, 20-23).