BETSAIDA

[din aramaică; înseamnă „Casa vânătorului (sau a pescarului)“]

Orașul de unde erau Filip, Andrei și Petru (Ioa 1:44), deși, în perioada serviciului lui Isus, se pare că Simon Petru și Andrei locuiau în Capernaum (Mt 8:5, 14; Mr 1:21, 29). Betsaida era un oraș din Galileea (Ioa 12:21). După moartea lui Ioan Botezătorul, Isus a venit în acest oraș cu discipolii săi. În apropierea orașului, într-un loc mai retras, acoperit cu iarbă, el a hrănit în mod miraculos circa 5 000 de bărbați (în afară de femei și copii), care se strânseseră să-l asculte (Lu 9:10-17; compară cu Mt 14:13-21; Ioa 6:10). Cu altă ocazie, tot în apropierea Betsaidei, Isus i-a redat vederea unui orb (Mr 8:22). Întrucât Isus a făcut aceste lucrări de putere în vecinătatea Betsaidei, locuitorii acestui oraș, precum și locuitorii Corazinului, au fost mustrați pe bună dreptate pentru lipsa lor de căință (Lu 10:13).

Identificarea „satului” (Mr 8:22, 23) sau „orașului” (Lu 9:10) Betsaida a fost un subiect amplu dezbătut. Versetele biblice indică un loc aflat pe țărmul nordic al Mării Galileii. Josephus asociază numele „Betsaida” cu un sat cu populație numeroasă, situat la mică distanță est de gura de vărsare a râului Iordan în Marea Galileii. Acest sat a fost reconstruit de tetrarhul Filip și numit „Iuliada” (Iulias) în cinstea fiicei lui Cezar August (Antichități iudaice, XVIII, II, 1). Ruinele anticului sat Iulias sunt la et-Tell, la circa 3 km distanță de mare; totuși, chiar pe țărm, la el-ʽAraj, se găsesc vestigiile unei așezări de pescari. Aici există un port natural, care a fost folosit de pescari până nu demult, astfel că, din punct de vedere geografic, locul se potrivește cu semnificația numelui „Betsaida”.

Unii erudiți susțin că, pe lângă Betsaida identificată astfel, a existat o a doua localitate cu numele Betsaida, undeva la vest de Iordan. Pornind de la unele afirmații ale lui Josephus și ale altora, ei consideră că regiunea Galileii nu se extindea la est de Iordan. Josephus spune că Iulias se afla în „Gaulanitisul de jos”, regiune de la est de Marea Galileii (Războiul iudeilor, II, IX, 1). Dar Biblia arată că Betsaida era în Galileea (Ioa 12:21). Totuși, se pare că granițele Galileii nu au fost întotdeauna atât de clar definite, Josephus chiar referindu-se la un gaulanit pe nume Iudas cu apelativul „galileanul” (Antichități iudaice, XVIII, I, 1; Războiul iudeilor, II, VIII, 1). De asemenea, este foarte posibil ca o parte din populația orașului să fi avut locuințele pe malul vestic al Iordanului, până la o distanță de circa 1,5 km.

Un alt motiv pentru care unii erudiți susțin existența unui al doilea oraș numit Betsaida, la vest de Iordan, în apropiere de Capernaum, este faptul că în unele traduceri, în Marcu 6:45 se arată că Isus le-a spus apostolilor „să meargă mai înainte de el de ceea parte, la Betsaida” (SS), în timp ce în relatarea paralelă din Ioan 6:17 se arată că destinația lor era orașul Capernaum. Totuși, potrivit modului în care este redat versetul în traducerile actuale, cuvintele din Marcu 6:45 pot fi înțelese în sensul că apostolii s-au dus la Capernaum navigând mai întâi de-a lungul coastei „spre Betsaida” – punctul de unde s-au despărțit de Isus fiind, se pare, în apropierea locului unde el a hrănit în mod miraculos 5 000 de bărbați, probabil la o oarecare distanță sud de Betsaida, de cealaltă parte a mării față de Capernaum – și apoi traversând capătul nordic al mării, în direcția Capernaumului, destinația lor finală. Ei au coborât pe uscat în ținutul Ghenezaret, din câte se pare undeva la sud de orașul Capernaum (Mr 6:53).

Astfel, deși s-au făcut mai multe propuneri privind locul unde s-ar fi aflat o a doua localitate numită Betsaida, nu există o bază biblică pentru a crede că au existat două localități cu acest nume. În plus, toate locurile propuse sunt aproape de Capernaum și este puțin probabil să fi existat două orașe cu același nume la o distanță de numai câțiva kilometri unul de celălalt.