AZECA
[dintr-o rădăcină care înseamnă „a săpa”]
Oraș situat în Șefela, în partea superioară a văii Ela. Este identificat cu Tell Zakariyeh (Tel ʽAzeqa), aflat la circa 26 km N-V de Hebron.
În Biblie, orașul este menționat prima dată în Iosua 10:5-11, în contextul războiului pe care cinci regi canaaniți l-au pornit împotriva Gabaonului. Iosua și armata sa au venit în ajutorul gabaoniților, i-au înfrânt pe canaaniți și i-au urmărit „până la Azeca și Macheda”, pe o distanță de aproximativ 30 km. Orașul a fost apoi repartizat tribului lui Iuda (Ios 15:20, 35).
Pe vremea regelui Saul (1117–1078 î.e.n.), filistenii și-au grupat trupele între Soco și Azeca și l-au ales pe Goliat ca să-i reprezinte în luptă. Israeliții și-au grupat și ei trupele, cele două armate stând față în față, de-o parte și de alta a văii Ela. Însă, după victoria surprinzătoare a lui David asupra lui Goliat, filistenii au luat-o la fugă (1Sa 17:1-53).
După moartea lui Solomon și divizarea națiunii (c. 998 î.e.n.), Roboam, regele lui Iuda, a fortificat Azeca, Lachisul și alte orașe strategice (2Cr 11:5-10). Săpăturile făcute la Tell Zakariyeh au scos la lumină vestigii ale unor ziduri și turnuri, iar în punctul cel mai înalt al sitului, ruinele unei fortărețe.
Când armatele babiloniene ale lui Nebucadnețar au invadat regatul lui Iuda (609–607 î.e.n.), Azeca și Lachisul au fost ultimele două orașe fortificate care au căzut înainte de cucerirea Ierusalimului (Ier 34:6, 7). Acest lucru pare să reiasă și din Scrisorile din Lachiș (fragmente de ceramică inscripționate numite ostrace). Scrisoarea numărul IV conține un mesaj trimis, se pare, de la un avanpost către comandantul militar din Lachiș. Printre altele, pe această ostracă se spune: „Ne uităm după semnalele din Lachiș, potrivit cu toate indicațiile pe care le-a dat domnul meu, căci nu putem vedea Azeca” (Ancient Near Eastern Texts, editată de J. B. Pritchard, 1974, p. 322). Dacă, așa cum par să fi stat lucrurile, mesajul a fost scris în timpul atacului babilonian, inscripția lasă să se înțeleagă că fortăreața Azeca fusese deja cucerită și de aceea nu se mai primeau semnale de acolo.
După cei 70 de ani cât țara a fost pustie, Azeca s-a numărat printre orașele repopulate de evreii întorși din exil (Ne 11:25, 30).