46 MARIA MAGDALENA
„L-am văzut pe Domnul!”
MARIA MAGDALENA a suferit foarte mult înainte să-l cunoască pe Isus. Aflându-se sub controlul spiritelor rele, ea a trăit într-o teroare continuă. Apoi viața ei a luat o turnură neașteptată. Biblia spune că Isus a scos din Maria „șapte demoni”, punând capăt acestui coșmar. În semn de recunoștință, ea a ales să folosească libertatea pe care a câștigat-o ca să-l urmeze pe Isus și să-l sprijine cu tot ce putea.
Maria i se adresa Domnului ei iubit folosind termenul „Rabuni”, care denota un respect profund și însemna „Învățătorul meu”. Isus, împreună cu cei 12 apostoli ai săi, călătorea prin tot ținutul ca să-i învețe pe oameni despre Regatul lui Dumnezeu. Maria a văzut că ei renunțaseră la munca lor laică pentru a se dedica complet acestei lucrări foarte importante. Cum putea să-i ajute și ea?
În ciuda trecutului său traumatizant, ea a dat tot ce a avut mai bun pentru a-i ajuta pe Isus și pe discipoli
Maria a fost una dintre femeile „care le slujeau cu bunurile lor” lui Isus și apostolilor, oferindu-le sprijin financiar. Grupul care îl însoțea pe Isus „din oraș în oraș și din sat în sat” număra aproximativ 20 de discipoli, bărbați și femei. În cultura iudaică era ceva neobișnuit ca femeile să urmeze un învățător religios. Din acest motiv, se poate ca oamenii să le fi criticat pe Maria și pe tovarășele ei. Însă, pentru ele, privilegiul pe care îl aveau merita orice sacrificiu. Aceste femei au avut curajul de a-l susține pe Isus, indiferent de opinia celor din jur.
Maria trebuie să fi fost sfâșiată de durere când, în noaptea de Paște, Isus a fost arestat, acuzat pe nedrept de blasfemie și condamnat la moarte pe un stâlp de tortură. Însă ea nu și-a pierdut curajul. Împreună cu alte femei fidele, printre care și mama lui Isus, Maria a mers la locul execuției. În clipele sale de agonie, când a privit în jos de pe stâlpul de tortură, Isus a putut să vadă cât de mult îl iubeau aceste femei și cu câtă loialitate i-au rămas alături. Ele au fost martore ale integrității lui și au înțeles că Isus a sfârșit toată lucrarea pe care i-o dăduse Tatăl său. Când Isus și-a dat ultima suflare, Maria a fost acolo.
Aceste femei curajoase l-au jelit în public pe Domnul lor, fără să se teamă de reacția autorităților iudaice și romane. Dar Maria Magdalena își dorea să mai facă ceva pentru Stăpânul ei drag: să se îngrijească de trupul lui neînsuflețit. Din cauza temperaturilor ridicate din Iudeea, procesul de descompunere era accelerat. Pentru a împiedica apariția unui miros neplăcut, care să-i distragă pe cei îndurerați, se obișnuia ca trupul celui mort să fie uns înainte de înmormântare cu uleiuri parfumate și mirodenii. Dar Maria a vrut să se îngrijească de corpul lui Isus și după ce acesta a fost înmormântat. De îndată ce ziua de sabat s-a sfârșit, ea și alte câteva femei au cumpărat cele necesare și, dis-de-dimineață, au mers la mormântul lui Isus.
Când a ajuns acolo, probabil înaintea celorlalte femei, Maria a rămas șocată: piatra era dată la o parte, iar mormântul era gol! Ea a alergat să le dea de veste lui Petru și lui Ioan. Iar când a revenit, celelalte femei plecaseră. Maria s-a uitat în mormânt și „a văzut doi îngeri îmbrăcați în alb stând în locul unde fusese pus corpul lui Isus”. După ce a schimbat cu ei câteva cuvinte, a remarcat că acolo era un bărbat, despre care a crezut că era grădinarul. „Femeie, de ce plângi?”, a întrebat-o el. Dornică să afle unde era corpul lui Isus, Maria i-a zis: „Domnule, dacă tu l-ai dus de aici, spune-mi unde l-ai pus și îl voi lua”. Maria nu și-a pus problema dacă era în stare să ridice și să care corpul unui bărbat. Ea era hotărâtă să facă tot ce putea pentru Stăpânul ei.
Bărbatul i-a spus doar atât: „Maria!”. Ea știa bine cine-i rostea numele în felul acesta. „Rabuni!”, a strigat ea și l-a îmbrățișat. Cerându-i să nu se mai țină strâns de el, Isus i-a dat o misiune importantă: „Du-te la frații mei”. El a trimis-o la apostoli cu o veste extraordinară: Domnul lor fusese înviat! La început, bărbații nu au crezut-o, deoarece „cuvintele acestea li se păreau lipsite de sens”. Totuși, reacția lor nu a demoralizat-o pe Maria Magdalena. Și, începând de atunci, nimic altceva nu i-a slăbit curajul de a anunța vestea bună.
Citește relatarea biblică:
De discutat:
Cum a dat Maria Magdalena dovadă de curaj?
Aprofundează
1. Din câte se pare, în ce moduri i-au susținut Maria Magdalena și alte femei pe Isus și pe apostolii lui? (ijwia articolul 6 ¶5, 6) A
Imaginea A
2. De ce Maria nu l-a recunoscut inițial pe Isus după înviere? (ijwia articolul 6 ¶16)
3. De ce i-a spus Isus Mariei Magdalena să nu se mai țină strâns de el? (w08 15/4 32 ¶6)
4. Apostolii au considerat că relatarea Mariei Magdalena despre învierea lui Isus era ‘lipsită de sens’. Ce punct de vedere cu privire la femei este posibil să fi avut aceștia? (Luca 24:11; w12 1/9 10 ¶4, 5)
Învață din cele citite
Maria Magdalena a fost dispusă să le slujească cu umilință altora. Cum o poți imita? B
Imaginea B
Cum o putem imita pe Maria Magdalena când oamenii nu cred sau nu prețuiesc mesajul din Scripturi pe care îl predicăm? (Luca 24:10, 11)
Cum poți imita exemplul de curaj al Mariei Magdalena?
Meditează la imaginea de ansamblu
Ce învăț despre Iehova din această relatare?
Ce legătură există între această relatare și scopul lui Iehova?
De ce sunt recunoscător că Maria Magdalena a fost aleasă, din câte se pare, să domnească împreună cu Cristos în cer?
Află mai multe
Compară unele mituri despre Maria Magdalena cu adevărurile prezentate în Biblie.
Vei vedea ce poți învăța din modul în care Isus le-a tratat pe Maria Magdalena și pe alte femei.
„Femeile creștine merită onoare și respect” (w95 15/7 15-18 ¶3-8)