41 ZAHARIA ȘI ELISABETA
„Drepți înaintea lui Dumnezeu”
SOSISE ziua mult așteptată! Zaharia urma să se bucure de un privilegiu special, probabil pentru prima și ultima oară în viață. Ca descendent al lui Aaron, el era unul dintre numeroșii preoți ai Israelului, iar în această zi trebuia să ofere tămâie pe altarul de aur din sanctuarul templului. Fără îndoială că Zaharia și soția lui, Elisabeta, erau nespus de încântați.
Zaharia și Elisabeta erau căsătoriți de mulți ani și avuseseră parte de nenumărate binecuvântări. Totuși, simțeau că ceva lipsea din viața lor: ei își doreau mult să aibă copii, la fel ca toți israeliții din timpurile biblice. Iar, pentru că erau „înaintați în vârstă”, situația lor părea fără speranță. Cu toate acestea, Biblia spune despre ei că erau „drepți înaintea lui Dumnezeu”. Astfel, Zaharia și Elisabeta au continuat să-l roage pe Iehova să le dea un copil, cu încrederea că El avea să-i asculte.
În timp ce mulțimi de oameni se rugau în curtea templului, Zaharia a intrat în sanctuar. Acolo, în tăcerea adâncă a acelei încăperi solemne, a apărut pe neașteptate înaintea lui un înger al lui Iehova, lângă altarul pentru tămâie. El i-a spus lui Zaharia că Dumnezeu îi ascultase rugăciunile și că Elisabeta avea să-i nască un fiu, căruia trebuia să-i pună numele Ioan. La maturitate, copilul urma să aibă ‘spiritul și puterea lui Ilie’. El avea să înfăptuiască o lucrare măreață, pregătind inimile oamenilor pentru a se întoarce la Iehova.
Cuprins de îndoieli, Zaharia i-a cerut îngerului un semn că ceea ce spunea era adevărat. Îngerul l-a corectat zicând: „Eu sunt Gabriel, care stă înaintea lui Dumnezeu”. Zaharia nu avea niciun motiv să pună la îndoială cuvintele acestui slujitor puternic al lui Iehova. Dar, pentru că nu a crezut, Gabriel i-a spus că nu va mai putea vorbi până ce promisiunea lui Dumnezeu se va fi împlinit. Când Zaharia a ieșit din templu, el nu a putut descrie decât prin semne ce i se întâmplase acolo.
Un cuplu de israeliți în vârstă și fără copii au primit un mesaj ce le-a schimbat cursul vieții
Într-un fel sau altul, Zaharia a reușit să-i explice Elisabetei ce-i spusese îngerul. Apoi, „după câteva zile”, ea a rămas însărcinată. Elisabeta a stat retrasă timp de cinci luni, iar în a șasea lună a fost vizitată de Maria, fiica lui Eli, din Nazaret, care era ruda ei. În clipa în care Maria a intrat în casă, copilașul din pântecele Elisabetei a săltat de bucurie. Ea s-a umplut de spirit sfânt și, sub inspirație, a numit-o pe Maria „mama Domnului meu”. Dumnezeu îi dezvăluise că Maria purta în pântece copilul care urma să devină Mesia. În loc să fie geloasă, Elisabeta a căutat să o întărească pe tânără și să-i insufle curaj pentru responsabilitatea ce-i stătea în față.
După ce Elisabeta a născut, vecinii și rudele s-au strâns în casa ei și au încercat să o convingă să-i pună băiețelului numele tatălui său. Însă, știind ce-i spusese Gabriel lui Zaharia, ea le-a refuzat propunerea. „Nu”, a răspuns ea, „ci se va numi Ioan”. Nemulțumiți, ei l-au întrebat și pe Zaharia ce nume voia să-i pună băiatului. Pentru că nu putea vorbi, el a scris pe o tăbliță: „Ioan este numele lui”. Imediat, Zaharia și-a recăpătat capacitatea de a vorbi.
Atunci el s-a umplut de spirit sfânt și a început să profețească. Zaharia a transmis un mesaj de speranță, spunând că, în îndurarea Sa, Iehova avea să-și elibereze poporul. Totodată, el a prezis că fiul său, Ioan, ‘avea să meargă înaintea lui Iehova pentru a-i pregăti calea’. Și așa s-a și întâmplat! Ioan Botezătorul a devenit precursorul lui Mesia, pregătind inimile oamenilor pentru a accepta mesajul despre Regatul lui Dumnezeu predicat de Isus.
Venirea lui Mesia avea să schimbe radical modul în care poporul lui Dumnezeu îi trata pe cei care nu-i slujeau lui Iehova și pe împotrivitori. În secolele de până atunci, mulți închinători ai lui Dumnezeu își demonstraseră curajul purtând războaie împotriva dușmanilor lui Iehova de pe pământ. Dar la orizont se iveau zorile unei noi epoci, în care slujitorii lui Dumnezeu nu mai trebuiau să folosească arme de război. Cu toate acestea, ei încă aveau nevoie de curaj. De atunci încolo, cei care îl acceptau pe Mesia trebuiau să-și folosească prețiosul dar al vorbirii, la fel ca Zaharia și Elisabeta, pentru a-l glorifica pe Iehova și pentru a răspândi vestea bună despre Cristos.
Citește relatarea biblică:
De discutat:
Cum au dat dovadă de curaj Zaharia și Elisabeta?
Aprofundează
1. Având în vedere că Zaharia și Elisabeta erau oameni imperfecți, de ce spune Biblia că respectau „în mod ireproșabil toate poruncile și legile lui Iehova”? (Luca 1:6; it „Ireproșabil” ¶5)
2. Ce dezvăluie Biblia despre Gabriel? (it „Gabriel” ¶2, 3) A
Imaginea A
Imaginea A
3. Gabriel i-a spus lui Zaharia să-i pună fiului său numele Ioan. Care este semnificația acestui nume? (nota de studiu pentru „Ioan” de la Mat. 3:1, nwtsty)
4. A fost Zaharia și mut, și surd? (w08 15/3 30 ¶6)
Învață din cele citite
Rabinii din timpul lui Zaharia permiteau ca un bărbat să divorțeze de soția sa dacă ea nu putea avea copii. Ce învață soții de la Zaharia, care a rămas cu loialitate alături de soția lui? B
Imaginea B
Elisabeta a susținut cu loialitate instrucțiunile soțului ei, în pofida presiunilor făcute de rude și de vecini. (Luca 1:58-61) Ce învață soțiile de la ea?
Cum poți imita exemplul de curaj al lui Zaharia și al Elisabetei?
Meditează la imaginea de ansamblu
Ce învăț despre Iehova din această relatare?
Ce legătură există între această relatare și scopul lui Iehova?
Dacă Zaharia și Elisabeta vor avea parte de învierea pământească, ce aș vrea să îi întreb?a
Află mai multe
Vei vedea cum și-a recăpătat Zaharia capacitatea de a vorbi și cum a folosit-o pentru a-i aduce laude lui Dumnezeu.
Cum a primit Maria putere de la Iehova când a vizitat-o pe Elisabeta și ce putem învăța de aici?
a În cazul în care Zaharia și Elisabeta au murit înainte de Penticosta din 33 e.n., ei vor fi înviați pe pământ.