19 IEFTA ȘI FIICA LUI
Ei au împlinit o promisiune dificilă
ISRAELIȚII treceau din nou printr-o perioadă întunecată. Deoarece îi întorseseră spatele lui Iehova, el a permis ca amoniții să-i asuprească timp de 18 ani. (Jud. 10:8) În cele din urmă, israeliții au recunoscut că au păcătuit, au îndepărtat dumnezeii falși și s-au întors la Iehova. Însă, nu după mult timp, amoniții s-au adunat la Galaad împotriva lor, pregătiți să-i atace.
Bătrânii din Galaad au rugat un bărbat pe nume Iefta să meargă în fruntea lor la luptă. Din câte se pare, unii dintre acești bătrâni erau frații vitregi ai lui Iefta, care se purtaseră urât cu el și-l alungaseră din acea regiune. S-a lăsat Iefta pradă resentimentelor sau amărăciunii? Nu. El a fost de acord să se întoarcă și să fie comandantul lor. Înainte de toate însă, Iefta a încercat să facă pace cu amoniții și a trimis mesageri la regele lor, care i-au explicat detaliat de ce nu avea drepturi asupra ținutului pe care îl revendica. Prin cuvintele sale, Iefta a arătat cât de bine cunoștea istoria Israelului și modul în care își ajutase Iehova poporul să învingă națiunile din jur. Dar regele amoniților nu a vrut să asculte, fiind hotărât să-i atace pe israeliți.
În timp ce Iefta se pregătea pentru luptă, spiritul lui Iehova a venit peste el. Fără îndoială, Iefta nu a fost pripit sau nesăbuit când i-a făcut următoarea promisiune solemnă lui Iehova: „Dacă îi vei da pe amoniți în mâna mea, cel care va ieși pe ușa casei mele ca să mă întâmpine când mă voi întoarce în pace de la amoniți, acela va fi al lui Iehova, iar eu îl voi aduce ca ofrandă arsă”.
Voia Iefta să spună că avea de gând să aducă literalmente un om ca ofrandă arsă? Bineînțeles că nu! Iehova detesta și interzicea jertfele umane. (Deut. 18:10, 12) De fapt, Iefta a vrut să spună că cel care ieșea primul din casă avea să fie dedicat în întregime serviciului lui Iehova, probabil la tabernacolul din Șilo. Iefta era conștient că această promisiune l-ar fi putut costa scump, pentru că avea un singur copil, o fiică mult iubită. Chiar ea putea fi cea care să-l întâmpine la întoarcere!
Deocamdată însă, Iefta avea un război de purtat, așa că, împreună cu soldații săi, a pornit cu mult curaj la luptă. Iar Iehova le-a dat o victorie răsunătoare: ei au distrus 20 de orașe amonite, făcând „un măcel foarte mare”.
Iefta s-a întors acasă triumfător. Probabil că pe drum începuse să se gândească la promisiunea făcută. Dacă spera că unul dintre slujitorii săi avea să iasă primul din casă, speranțele i-au fost spulberate. În întâmpinare i-a ieșit fiica lui, dansând și cântând la tamburină! Îndurerat, Iefta și-a sfâșiat veșmintele și a strigat: „Vai, fiica mea! Mi-ai frânt inima, pentru că tu ești cea pe care trebuie s-o alung. Căci mi-am deschis gura către Iehova și nu mai pot da înapoi”.
Iefta și fiica lui au avut de împlinit o promisiune solemnă ce urma să-i coste scump
Fiica lui Iefta a înțeles ce implicații avea promisiunea solemnă făcută de tatăl ei. Ea urma să fie complet dedicată serviciului sacru. De aceea, nu avea să se mai căsătorească sau să aibă copii, ceea ce pentru femeile israelite reprezenta o nenorocire. Totuși, această tânără curajoasă i-a spus tatălui ei: „Dacă ți-ai deschis gura către Iehova, fă-mi după cum ai promis”. Ea i-a cerut doar să-i dea voie să stea o vreme cu prietenele ei și să plângă pentru că pierduse perspectiva de a avea propria familie.
Fiica lui Iefta a primit consolare și s-a bucurat de prețuirea celorlalți. În fiecare an, tinerele israelite mergeau patru zile la tabernacol pentru a-i aduce laude acestei femei altruiste și curajoase! Și, cu siguranță, serviciul ei la tabernacol i-a adus unele recompense. Este posibil ca, în acea perioadă, și tânărul Samuel să fi locuit acolo. A avut fiica lui Iefta ocazia să-l instruiască și să-l încurajeze în timp ce creștea? Nu știm, dar, dacă așa au stat lucrurile, ea trebuie să se fi bucurat mult, întrucât nu avea propriii copii. Ce știm însă este că fiica lui Iefta a rămas fidelă în timp ce unii bărbați și femei de la tabernacol comiteau imoralitate sexuală. (1 Sam. 2:22) În relatarea inspirată se spune: „Ea nu a avut niciodată relații intime cu vreun bărbat”.
Apostolul Pavel l-a menționat pe Iefta printre bărbații și femeile cu o mare credință. (Evr. 11:32) Atât Iefta, cât și fiica lui ne-au lăsat un exemplu deosebit de curaj. El a luptat pentru poporul lui Dumnezeu, iar ea l-a susținut întru totul. A fost greu de împlinit promisiunea solemnă făcută lui Iehova? Evident! Dar nimic nu i-a oprit să o respecte.
Citește relatarea biblică:
De discutat:
Cum au dat dovadă de curaj Iefta și fiica lui?
Aprofundează
1. De unde reiese că amoniții luptau nu doar împotriva israeliților, ci și a închinării adevărate? (it „Iefta” ¶6) A
Imaginea A: „Au îndepărtat dumnezeii străini din mijlocul lor și i-au slujit lui Iehova.” (Jud. 10:16)
2. În ce fel s-a asemănat atitudinea lui Iefta cu cea pe care a avut-o Iacob când i-a făcut o promisiune solemnă lui Iehova? (it „Iefta” ¶11)
3. De ce împlinirea promisiunii făcute a fost un adevărat sacrificiu pentru Iefta? (w17.04 4 ¶6)
4. Profetul Samuel s-a născut în jurul anului 1180 î.e.n. Ce anume sugerează că este posibil ca el și fiica lui Iefta să fi slujit la tabernacol în aceeași perioadă? (it „Iefta” ¶2; vezi graficul „Din perioada patriarhilor până în epoca judecătorilor”)
Învață din cele citite
Când părinții urmează exemplul de curaj al lui Iefta, ce efect are acest lucru asupra copiilor lor?
Cum pot creștinii din prezent să le imite pe tinerele care au lăudat-o pe fiica lui Iefta și au ajutat-o să-și păstreze curajul? B
Imaginea B
Cum poți imita exemplul de curaj al lui Iefta și al fiicei sale?
Meditează la imaginea de ansamblu
Ce învăț despre Iehova din această relatare?
Ce legătură există între această relatare și scopul lui Iehova?
Ce aș vrea să îi întreb pe Iefta și pe fiica lui la înviere?
Află mai multe
Vei afla cum îi ajută exemplul fiicei lui Iefta pe creștinii necăsătoriți.
Vei vedea cum ne ajută exemplul lui Iefta și al fiicei sale să acționăm cu credință.
„Să acționăm cu credință pentru a primi aprobarea lui Dumnezeu” (w16.04 5-9)