Studiul 34
Ilustrări adecvate
1, 2. Explicaţi pe scurt ce rol îndeplinesc ilustrările într-o cuvîntare.
1 Cînd un vorbitor utilizează ilustrări, el întipăreşte de fapt în mintea auditorilor săi imagini pline de semnificaţie. Ilustrările stimulează interesul şi scot în evidenţă ideile importante. Ele stimulează procesul de gîndire şi permit să fie sesizate mai uşor ideile noi. Ilustrările bine alese fac apel atît la inteligenţă, cît şi la sentimente. Rezultatul este că mesajul este transmis minţii cu o forţă care, în general, nu este posibilă prin simpla prezentare de fapte. Dar lucrul acesta nu este valabil decît cu condiţia ca ilustrările să fie adecvate. Ele trebuie să fie potrivite materialului tău.
2 Uneori, cu ajutorul unei ilustrări pot fi depăşite sau prevenite prejudecăţile sau tendinţele părtinitoare. Pot fi, de asemenea, înlăturate obiecţiile înainte de a prezenta o doctrină controversată. De exemplu, ai putea spune: „Un tată nu ar pune mîna copilului său pe soba încinsă, pentru a-l pedepsi“. O asemenea ilustrare, utilizată pentru a prezenta doctrina privitoare la „iad“, va face ca, imediat, concepţia religioasă falsă despre „iad“ să pară respingătoare şi va facilita, în consecinţă, respingerea ei.
3–6. Din ce surse pot fi luate ilustrările?
3 Ilustrările pot îmbrăca numeroase forme. Ele pot fi analogii, comparaţii, contraste, similitudini, metafore, experienţe personale, exemple. Ele pot fi desprinse din numeroase surse şi pot implica orice fel de obiecte însufleţite sau neînsufleţite ale creaţiei. Ele pot fi desprinse din ocupaţiile pe care le au auditorii, din trăsăturile sau caracteristicile comune tuturor oamenilor, din piese de mobilier şi alte obiecte casnice, din realizări omeneşti cum sînt clădirile, navele etc. Însă, indiferent ce ilustrare este utilizată, ea trebuie aleasă în funcţie de ocazie şi subiect şi nu doar fiindcă este preferată de vorbitor.
4 Dar atenţie! Nu îţi presăra cuvîntarea cu prea multe ilustrări. Foloseşte-le, dar nu abuza de ele!
5 Utilizarea corectă a ilustrărilor este o artă. Ea pretinde iscusinţă şi experienţă. Dar efectul ei nu poate fi subliniat îndeajuns. Pentru a învăţa să utilizezi ilustrări, trebuie să înveţi să gîndeşti cu ajutorul exemplelor. Notează-ţi ilustrările pe care le întîlneşti în lecturile tale. Cînd priveşti lucrurile din jur, caută să găseşti în ele analogii şi comparaţii cu probleme privind viaţa şi ministerul creştin. Dacă, de exemplu, vezi o floare veştedă şi uscată, ai putea gîndi: „Prietenia este ca o plantă. Ca să înflorească trebuie s-o uzi“. Cînd privesc luna, contemporanii noştri n-o asociază decît cu călătoriile spaţiale. Creştinii o privesc ca pe o operă a creaţiei lui Dumnezeu, ca pe un satelit al creaţiei sale, ca pe un corp ceresc care va dura etern şi care afecteză viaţa noastră cotidiană, provocînd mareele.
6 Dacă, atunci cînd îţi pregăteşti cuvîntarea, nu găseşti imediat ilustrări simple pe care să le citezi, consultă publicaţiile Watch Tower. Urmăreşte în ele dacă sînt ilustrări. Gîndeşte-te la cuvintele-cheie din cuvîntare şi la imaginile pe care le evocă ele în mintea ta. Construieşte-ţi ilustrările pe acestea, dar nu uita că este mai rău să foloseşti o ilustrare nepotrivită decît să nu foloseşti nici una. Punctul „Ilustrări adecvate materialului“, care este trecut pe fişa Sfaturi pentru vorbire, oferă mai multe aspecte ale problemei pe care trebuie să le păstrăm în minte.
7–9. De ce sînt atît de eficiente ilustrările simple?
7 Simple. O ilustrare simplă este uşor de reţinut. Ea trebuie să contribuie la clarificarea argumentării în loc să distragă atenţia de la aceasta, cum se întîmplă atunci cînd este complicată. Ilustrările lui Isus erau exprimate adesea doar prin cîteva cuvinte (vezi, de exemplu, Matei 13:31–33; 24:32, 33). Pentru ca ilustrarea să fie simplă, cuvintele utilizate trebuie să fie uşor de înţeles. Dacă o ilustrare necesită multe explicaţii, ea este un balast. Elimin-o sau simplific-o.
8 Isus a utilizat lucruri mici pentru a explica lucruri mari, lucruri uşoare pentru a explica lucruri grele. O ilustrare trebuie să fie uşor de vizualizat, fără prea multe elemente prezentate simultan. Ea trebuie să fie clară şi concretă. Asemenea ilustrări vor fi de regulă uşor de aplicat.
9 O ilustrare este cel mai bine să fie o paralelă completă, în toate privinţele, la materialul pe care este destinată să-l ilustreze. Dacă un anumit aspect al ilustrării nu este potrivit, este mai bine să nu-l utilizezi. Altfel, cineva din auditoriu ar putea reflecta la aspectele necorespunzătoare, aşa că ilustrarea şi-ar pierde efectul.
10, 11. Arătaţi de ce trebuie să se facă o aplicare clară a ilustrărilor utilizate.
10 Aplicare clară. Dacă nu faci aplicarea unei ilustrări, unii auditori vor înţelege ceea ce vrei să spui, dar nu toţi. Vorbitorul trebuie să aibă clară în minte ilustrarea şi să-i cunoască scopul. El trebuie să arate simplu în ce constă valoarea ilustrării (vezi Matei 12:10–12).
11 O ilustrare poate fi aplicată în numeroase moduri. Ea poate fi utilizată pentru a stabili un principiu enunţat înainte sau după prezentarea ilustrării. Ea poate fi aplicată trăgînd concluziile care se desprind din argumentul sprijinit prin ilustrare. Ea mai poate fi aplicată şi prin simpla atragere a atenţiei asupra similitudinilor dintre detaliile ilustrării şi cele ale subiectului discutat.
12–14. Ce ne va ajuta să stabilim dacă o ilustrare este potrivită?
12 Punctele importante accentuate. Nu utiliza o ilustrare numai pentru că, întîmplător, ai dat peste ea. Analizează-ţi subiectul pentru ca să ştii ce puncte principale conţine, iar apoi selectează ilustrările care te pot ajuta să le întipăreşti profund în mintea auditorilor. Dacă utilizezi ilustrări pline de forţă pentru punctele minore, auditoriul îşi va aduce aminte mai degrabă de punctele minore decît de cele principale (vezi Matei 18:21–35; 7:24–27).
13 Ilustrarea nu trebuie să eclipseze argumentul. Ea va fi, probabil, cea dintîi care le va veni în minte ascultătorilor, dar cînd îşi aduc aminte de ea trebuie să-şi aducă aminte şi de ideea pe care o ilustrează. Dacă nu îşi aduc aminte, înseamnă că ilustrarea a luat locul ideii.
14 În pregătirea cuvîntării şi în selectarea ilustrărilor, evaluează valoarea acestora din urmă în comparaţie cu punctele care trebuie accentuate. Întăresc ele aceste puncte? Le scot ele în evidenţă? Le fac ele mai uşor de înţeles şi de amintit? Dacă nu, ilustrarea nu este potrivită.
**********
15, 16. Explicaţi de ce ilustrările trebuie să fie adecvate auditoriului.
15 Nu este suficient ca ilustrările să fie adecvate doar materialului, ci trebuie să fie adecvate şi auditoriului tău. Această chestiune este trecută separat pe fişa Sfaturi ca „Ilustrări adecvate auditoriului“. Cînd Natan a trebuit să-l mustre pe David din cauza păcatului cu Bat-Şeba, el a ales ca ilustrare o relatare despre un om nevoiaş care avea o mieluşea (2 Samuel 12:1–6). Ilustrarea nu a fost numai plină de tact, ci şi potrivită pentru David, deoarece acesta fusese păstor. El a înţeles numaidecît ce voia să spună Natan.
16 Dacă majoritatea persoanelor din auditoriu sînt în vîrstă, n-ar trebui să se utilizeze ilustrări care sînt apreciate doar de persoane tinere. Dimpotrivă, unui grup de studenţi sau elevi, asemenea ilustrări le sînt perfect potrivite. Unele ilustrări pot fi abordate din două puncte de vedere opuse pentru cei din auditoriu, cum ar fi, de exemplu, bătrîni şi tineri, bărbaţi şi femei etc.
17–19. Pentru ca ilustrările să reţină atenţia auditoriului, de unde trebuie ele să fie desprinse?
17 Desprinse din situaţii familiare. Dacă utilizezi situaţii curente pentru a face ilustrări, ele vor fi familiare pentru auditoriul tău. Isus a procedat în felul acesta. Adresîndu-se femeii samaritence care venise la fîntînă, el şi-a comparat calităţile dătătoare de viaţă cu apa. El îşi desprindea ilustrările din lucrurile obişnuite din viaţă şi nu din cele excepţionale. Ilustrările sale evocau imediat o imagine în mintea ascultătorilor săi, sau le aduceau aminte de o experienţă personală din propria viaţă. El utiliza ilustrări pentru a-i învăţa pe oameni.
18 Tot la fel trebuie să facem şi astăzi. Gospodinele poate cunosc ceva din lumea afacerilor, dar vei avea mai mult succes dacă îţi ilustrezi observaţiile cu lucruri luate din viaţa de fiecare zi, referitoare la copiii lor, îndatoririle lor gospodăreşti şi la obiectele pe care le utilizează în casă.
19 Eficiente sînt şi ilustrările bazate pe ceva pur local, ceva ce este propriu numai localităţii respective. Pot fi citate, de asemenea, cu succes evenimente curente, bine cunoscute, din viaţa cotidiană a zonei respective, menţionate în articole din publicaţiile locale, cu condiţia ca ele să fie de bun gust.
20–22. Menţionaţi unele capcane pe care trebuie să le evităm cînd utilizăm ilustrări.
20 De bun gust. Orice ilustrare trebuie să fie potrivită pentru o discuţie biblică. Evident, ilustrările nu ar trebui să fie niciodată de „prost gust“ în sens moral. Evită afirmaţiile ambigue, dacă ele prezintă riscul de a fi înţelese greşit. O bună regulă pe care trebuie să o adoptăm este aceea că, dacă un lucru trezeşte îndoială, este de preferat să renunţi la el.
21 Noi nu trebuie să ofensăm în mod inutil cu ilustrările noastre pe cineva din auditoriu, în special pe noii asociaţi. De aceea, va trebui să evităm a ridica probleme doctrinale sau controversate care nu au legătură directă cu subiectul discutat. De pildă, ar fi bine să eviţi un exemplu privitor la transfuzia de sînge sau la salutul drapelului, dacă acestea nu constituie obiectul cuvîntării tale. Asemenea ilustrări i-ar putea face pe unii să se îndepărteze sau chiar să se poticnească. Lucrurile se prezintă însă diferit atunci cînd subiectul îţi pretinde să tratezi asemenea chestiuni. În acest caz, ai posibilitatea să discuţi pe bază de argumente şi să-ţi convingi auditoriul. Dar nu acţiona contrar scopului tău, permiţînd ca ilustrările pe care le utilizezi să trezească auditorilor tăi prejudecăţi faţă de adevărurile importante pe care le prezinţi.
22 Recurge, aşadar, la discernămînt în selectarea ilustrărilor tale. Asigură-te că sînt potrivite. Ele vor fi astfel dacă vor fi adaptate materialului şi auditoriului tău.