PORTRETE DIN TRECUT
Herodot
CUM trăiau oamenii cu mii de ani în urmă? Ce obiceiuri aveau popoarele din vechime? Arheologia ne poate oferi răspuns la unele întrebări, dar nu la toate. Pentru a înţelege cum gândeau oamenii din Antichitate, ne-ar putea fi foarte utile scrierile unui bărbat care a consemnat istoria lumii din vremea sa. El a trăit cu circa 2400 de ani în urmă, mai exact în secolul al V-lea î.e.n. Numele lui era Herodot, un bine-cunoscut istoric grec. Titlul lucrării sale? Istorii.
Herodot a dorit să prezinte în detaliu cauzele războaielor purtate de greci, în mod deosebit cauzele invaziilor persane din 490 şi din 480 î.e.n., cea din urmă având loc când el era copil. La acest subiect de bază el a adăugat ample digresiuni, consemnând tot ce a putut afla despre naţiunile atinse de expansiunea persană.
NU DOAR ISTORIE
Herodot a fost un narator talentat. Pasionat de detalii, el a inclus în scrierile sale orice aspect pe care l-a considerat necesar pentru întregirea naraţiunii. Realizarea lui e cu atât mai remarcabilă cu cât el nu şi-a putut baza lucrarea pe documente oficiale care prezentau în ordine cronologică evenimente istorice; astfel de documente erau rare la acea vreme.
Pe atunci, puţini erau preocupaţi să consemneze evenimente istorice, cu excepţia faptelor glorioase, pe care le inscripţionau pe monumente întrucât reprezentau un motiv de mândrie. Prin urmare, Herodot a fost nevoit să se bazeze pe observaţie, pe istorisiri folclorice şi pe mărturiile altora privind evenimentele pe care dorea să le prezinte. El a călătorit foarte mult ca să adune informaţii. A crescut în colonia grecească Halicarnas (în prezent Bodrum, în sudul Turciei) şi a vizitat o mare parte a Greciei.
A călătorit foarte mult ca să adune informaţii
În călătoriile sale, el a ajuns la nord de Marea Neagră şi de Sciţia, pe teritoriul Ucrainei de azi, în sud a trecut de Palestina şi de Egiptul Superior, iar spre est se pare că a ajuns până în Babilon. S-a stins din viaţă, probabil, în vest, într-o colonie grecească din sudul Italiei de azi. Pe oriunde a umblat, el a fost un fin observator şi a pus multe întrebări, adunând numeroase informaţii de la cei pe care i-a considerat surse demne de încredere.
EXACTITATEA LUCRĂRII LUI HERODOT
Istorii, fragment de papirus
Cât de exacte sunt informaţiile consemnate de Herodot? Informaţiile privind ţările pe care le-a vizitat şi lucrurile pe care le-a văzut sunt considerate exacte. Descrierea practicilor necunoscute în Grecia, precum cele de înmormântare a regilor sciţi sau cele de îmbălsămare specifice egiptenilor, corespunde întrucâtva descoperirilor arheologice. S-a spus că tezaurul de informaţii despre Egipt pe care Herodot l-a dăruit posterităţii „depăşeşte în importanţă tot ce s-a scris în perioada antică despre această ţară”.
Deseori însă, Herodot nu a avut de ales: a trebuit să se bazeze pe mărturii îndoielnice. În plus, oamenii din acele vremuri credeau cu tărie că zeii păgâni intervin în viaţa omului. Prin urmare, nu tot ce a scris el corespunde criteriilor istoricilor de azi. Cu toate acestea, Herodot a încercat să diferenţieze realitatea de legendă. După ce a trecut informaţiile prin filtrul raţiunii, el a declarat că nu credea tot ce i s-a zis. A tras concluziile doar după ce a cercetat cu atenţie sursele şi le-a comparat între ele.
Istorii reprezintă, probabil, munca sa de-o viaţă. Având în vedere resursele de care Herodot a dispus la acea vreme, lucrarea constituie o realizare grandioasă.