Banii — Stăpân sau sclav?

AVEŢI cumva obsesia banilor? Se spune că aceasta este o boală ce afectează o mare parte a populaţiei lumii. Dar cum se manifestă ea?

Dr. Roger Henderson, specialist britanic în sănătate mintală, a folosit de curând expresia „obsesia banilor“ cu referire la simptomele fizice şi psihologice întâlnite la oamenii stresaţi din cauza banilor. Iată câteva simptome: respiraţie întretăiată, cefalee, senzaţie de greaţă, erupţii cutanate, lipsa poftei de mâncare, furie nejustificată, nervozitate şi gândire negativă. „Îngrijorările legate de bani sunt o cauză importantă de stres“, precizează Henderson.

Nu ar trebui să ne surprindă că în ultimul timp îngrijorările legate de bani fac victimă după victimă. Din cauza actualei crize economice, mulţi oameni de pe întregul glob şi-au pierdut locul de muncă, locuinţa şi economiile. Marile instituţii financiare sunt în impas. Chiar şi cele mai bogate naţiuni au luat măsuri de urgenţă pentru a preveni un dezastru financiar. În ţările în curs de dezvoltare, costul crescând al alimentelor şi al bunurilor de strictă necesitate generează multă îngrijorare.

Banii cauzează îngrijorări nu numai în perioade de criză economică. Chiar şi în ultimii ani de prosperitate financiară, mulţi oameni au fost cuprinşi de astfel de îngrijorări. De pildă, ziarul sud-african The Witness semnala că în Africa şi-a făcut simţită prezenţa „o boală socială insidioasă ce se manifesta prin consum excesiv, comercialism şi materialism ostentativ“. Ziarul enumera câteva dintre simptomele acestei „boli“, între care „stresul, datoriile, risipa, orele suplimentare de muncă, frustrarea, invidia şi depresia“. S-a spus că banii sunt cei care au dus la înrăutăţirea calităţii vieţii în Africa.

Înainte de a-şi face simţită prezenţa actuala criză financiară, India a trecut printr-o perioadă de creştere economică uluitoare. Revista India Today International preciza că, în 2007, ţara „a făcut un salt uriaş în plan economic, nivelul de consum fiind fără precedent“. Totuşi, la acea vreme, autorităţile indiene se temeau că boomul economic putea genera tensiuni sociale majore şi chiar violenţe.

În aceeaşi perioadă, o nouă generaţie de adulţi din Statele Unite se remarca prin tendinţa de a cumpăra în neştire obiecte de lux. Dar asta nu le aducea fericire. Cercetătorii erau de părere că prosperitatea materială e una dintre principalele cauze ale alcoolismului, depresiei şi suicidului în rândul populaţiei americane. Un studiu a dezvăluit că, în pofida abundenţei şi a bogăţiei, „mai puţin de unu din trei americani“ se declara „foarte fericit“.

Reversul medaliei

Atât în vremuri de prosperitate economică, cât şi în vremuri de criză, există oameni — bogaţi şi săraci deopotrivă — care nu-şi fac atât de multe griji cu privire la bani şi lucruri materiale. De ce?

Potrivit unui articol (The Meaning of Money), cercetătorii au remarcat că „unica motivaţie [a unor oameni] este aceea de a câştiga bani. Banii chiar ajung să le controleze viaţa. Însă aceasta ar putea genera stres şi tulburări nervoase“. Spre deosebire de astfel de oameni, „cei ce-şi administrează cu atenţie banii simt că deţin controlul asupra propriei vieţi şi gândesc pozitiv despre ei înşişi. Banii nu sunt stăpânul lor, ci sclavul lor. . . . Credem că cei ce-şi administrează cu chibzuinţă banii nu sunt exagerat de stresaţi şi, prin urmare, nu sunt exagerat de îngrijoraţi“, au adăugat cercetătorii.

Ce atitudine aveţi faţă de bani? Cum vă afectează caracterul instabil al economiei mondiale? Sunt banii stăpânul sau sclavul vostru? Poate că nu aţi căzut victimă obsesiei banilor. Însă cu toţii, indiferent de situaţia materială, putem resimţi efectele îngrijorărilor cu privire la bani. Să vedem în continuare ce schimbări putem face în administrarea banilor pentru a avea pacea minţii şi o viaţă mai fericită.