Marile realizări ale unui rege înţelept

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN CAMERUN

IBRAHIM NJOYA a fost al XVII-lea rege al bamumilor, un grup etnic numeros care încă locuieşte în câmpiile din vestul Camerunului. A domnit din 1889 până la moartea sa, survenită în 1933, fapt confirmat de lista înfăţişată pe pagina alăturată ce cuprinde numele regilor care au domnit începând din secolul al XIV-lea. Pe vremea regelui Njoya, atât francezii, cât şi germanii au încercat să colonizeze regiunea.

De tânăr, Njoya s-a dovedit un om de-o inteligenţă, spontaneitate şi ingeniozitate remarcabile. Îl găseai mai mereu în compania oamenilor inteligenţi, inventivi, care-i împărtăşeau viziunea asupra vieţii. Măreţul palat pe care l-a construit (vezi fotografia de mai jos) îi dovedeşte cu prisosinţă talentul în arhitectură. Se crede că tot el a inventat şi o râşniţă de porumb (vezi fotografia alăturată). Însă cea mai remarcabilă invenţie a fost un sistem de scriere în limba bamum.

Un nou sistem de scriere

La sfârşitul veacului al XIX-lea, istoria populaţiei bamum încă se transmitea din tată în fiu, prin viu grai. Njoya şi-a dat seama cât de grav ar fi fost să se omită sau să se adauge unele detalii. Învăţase limba arabă din cărţile procurate de la negustorii care treceau prin regatul său. După cât se pare, cunoştea întrucâtva şi vechea scriere vai care, în acea vreme, se folosea în regiune. Aşadar, s-a gândit să creeze un sistem de scriere în limba sa.

La început, Njoya a inventat câteva sute de semne, majoritatea pictograme şi ideograme. Supuşii regelui trebuiau să memoreze fiecare semn desenat de el. După câţiva ani, cu ajutorul slujitorilor săi devotaţi, a simplificat scrierea. Folosind un sistem de silabe, ei au redus numărul semnelor. Prin combinarea unor semne, sau litere, se formau cuvinte. Cititorul trebuia acum să memoreze mult mai puţine litere şi sunetele corespunzătoare lor. Când regele şi-a încheiat munca, noul său sistem de scriere numit a-ka-u-ku conţinea 70 de litere.

Njoya a încurajat folosirea scrierii bamum cerând să fie predată în şcoli şi întrebuinţată de toţi demnitarii. A coordonat şi consemnarea în noul sistem de scriere a unei impresionante istorii a dinastiei sale, precum şi a ţării sale. Pentru întâia oară în istoria ei, populaţia bamum putea citi despre propriile legi, tradiţii şi obiceiuri. Njoya a dispus ca reţetele medicale să fie scrise tot în bamum. Peste 8.000 dintre documentele originale există încă în arhivele palatului.

Avantajele acestui nou sistem de scriere s-au remarcat în 1902, imediat după sosirea colonizatorilor germani. Deşi a beneficiat de pe urma progresului economic, Njoya n-a fost întotdeauna de acord cu autorităţile germane. Aşa că s-a folosit fără rezerve de noul sistem de scriere, pe care germanii nu îl descifraseră încă. Cât de mult a rezistat scrierea bamum?

În Primul Război Mondial (1914–1918), Germania a pierdut controlul asupra regatului lui Njoya. În cele din urmă, nou-formata Ligă a Naţiunilor a transferat mandatul asupra teritoriului bamum în mâinile Franţei. Deşi Njoya era receptiv la idei noi, era mândru de moştenirea sa culturală şi voia cu orice preţ să păstreze şi să dezvolte cultura bamum. Astfel s-a opus dominaţiei franceze. În 1931, francezii l-au detronat pe Njoya, soartă de care au avut parte toţi conducătorii care nu s-au dovedit loiali faţă de colonizatori. Doi ani mai târziu, Njoya a murit în exil.

Cum francezii au interzis folosirea sistemului de scriere bamum în şcoli, iar Njoya nu mai era ca să încurajeze folosirea lui, acest sistem n-a mai fost întrebuinţat o bună bucată de vreme şi aproape că a fost dat uitării. Când misionarii creştinătăţii şi-au făcut apariţia pe aceste meleaguri, au studiat limba bamum vorbită şi au întocmit un manual de gramatică pentru a fi predată în şcoli. Spre deosebire de Njoya, ei au împrumutat majoritatea elementelor din alfabetul roman şi din sistemul lui fonetic.

În prezent, se fac eforturi pentru a redeştepta interesul faţă de scrierea bamum. Sultanul actual, Ibrahim Mbombo Njoya, a deschis o şcoală în palatul construit de bunicul lui. Aici, copiii învaţă din nou acest sistem de scriere pentru ca scrierea bamum să nu rămână doar o filă de istorie.

[Legenda fotografiei de la pagina 27]

Placă prezentând dinastia bamum începând din secolul al XIV-lea până în zilele noastre: în coloana stângă în alfabetul latin, iar în coloana dreaptă în limba bamum

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 26]

Toate fotografiile: Courtesy and permission of Sultan Ibrahim Mbombo Njoya, Foumban, Cameroon