De ce este greşit să joc?

„Aproximativ 290 000 de australieni sunt jucători pasionaţi. Ei pierd în fiecare an peste 3 miliarde de dolari americani. Această pasiune se dovedeşte a fi dezastruoasă nu numai pentru jucători, ci şi pentru cei aproximativ 1,5 milioane de oameni asupra cărora se răsfrâng în mod direct consecinţele pasiunii pentru joc — faliment, divorţ, sinucidere şi timp pierdut la locul de muncă.“ — J. Howard, prim-ministru al Australiei, 1999.

JOHN menţionat în articolul precedent a ajuns un jucător pasionata. El s-a mutat în Australia, unde s-a căsătorit cu Linda, şi ea o jucătoare. Viciul lui a pus şi mai mult stăpânire pe el. Iată ce ne spune: „De la bilete de loterie am ajuns să pariez la cursele de cai şi să joc în cazinouri. În final am ajuns să joc aproape în fiecare zi. Uneori pierdeam tot salariul meu şi nu-mi mai rămânea nici un ban ca să plătesc rata la ipotecă sau ca să-mi hrănesc familia. Însă nu mă puteam opri; jucam chiar şi atunci când câştigam mulţi bani. Emoţia pe care o simţeam când câştigam pusese stăpânire pe mine“.

John nu e un caz singular. Se pare că febra jocului a prins în mrejele ei ţări întregi. Revista USA Today precizează că, în perioada 1976–1997, în Statele Unite s-a înregistrat o creştere spectaculoasă de 3 200% a mizelor la jocurile legale.

„În trecut, jocurile de noroc erau considerate un rău moral şi social. În prezent, sunt privite ca o modalitate de a-ţi petrece timpul liber acceptată de societate“, se arată în ziarul canadian The Globe and Mail. Referindu-se la unul dintre motivele pentru care a avut loc această schimbare de atitudine a societăţii, ziarul precizează: „Schimbarea de imagine este o consecinţă directă a ceea ce poate fi considerată cea mai costisitoare şi mai îndelungată campanie publicitară finanţată de guvern din istoria Canadei“. Care a fost rezultatul eforturilor de a promova jocurile de noroc în unele ţări?

O pasiune epidemică pentru jocurile de noroc

Potrivit unor studii făcute de Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Harvard, secţia de dependenţă, în 1996 existau „în rândul adulţilor americani 7,5 milioane de jucători pasionaţi şi jucători patologici“, iar „în rândul adolescenţilor americani 7,9 milioane de jucători pasionaţi şi jucători patologici“. Aceste cifre au fost incluse într-un raport întocmit de NGISC (National Gambling Impact Study Commission, o comisie naţională ce studiază impactul jocurilor de noroc) şi prezentat în faţa Congresului American. În raport se spunea că numărul americanilor pasionaţi de jocurile de noroc s-ar putea să fie în realitate mult mai mare decât cifra indicată.

Deoarece pasiunea pentru jocurile de noroc duce la pierderea locului de muncă, afectează sănătatea şi necesită acordarea ajutorului de şomaj, precum şi programe costisitoare de tratament pentru jucătorii patologici, se estimează că Statele Unite cheltuiesc anual miliarde de dolari pentru această problemă. Însă cifrele de mai sus nu spun nimic despre suferinţa umană provocată de pasiunea jucătorului — preţul plătit de familie, de prieteni şi de colegii de muncă, întrucât jucătorul fură, delapidează, este violent acasă, abuzează de copii sau se sinucide. Un studiu efectuat în Australia a dezvăluit că fiecare jucător pasionat poate face să sufere până la 10 persoane. Potrivit unui raport întocmit de Consiliul American de Cercetări, aproape „50% dintre partenerii conjugali şi 10% dintre copii sunt victimele abuzurilor fizice din partea jucătorilor patologici“.

Un viciu molipsitor

La fel ca în cazul unor boli, se pare că pasiunea pentru jocurile de noroc se transmite din generaţie în generaţie. „Copiii jucătorilor compulsivi sunt mult mai predispuşi să se implice în acte reprobabile, cum ar fi fumatul, excesul de alcool şi consumul de droguri, şi este mult mai probabil să ajungă la rândul lor jucători pasionaţi sau patologici“, se arăta în raportul NGISC. Tot în acest raport se spunea că „riscul ca adolescenţii care joacă să ajungă jucători pasionaţi sau patologici este mai mare decât în cazul adulţilor“.

Dr. Howard Shaffer, şeful secţiei de dependenţă a Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Harvard, a declarat: „Există tot mai multe dovezi că, în rândul tinerilor, jocurile de noroc ilicite se practică la fel de mult ca jocurile legale, dacă nu chiar mai mult decât acestea“. Iar, despre posibilitatea pe care o au jucătorii patologici de a abuza de ceea ce oferă Internetul, el a spus următoarele: „Consider că, aşa cum cocaina crack le-a oferit consumatorilor de cocaină ocazia de a gusta ceva nou, tot aşa şi electronica va da o nouă dimensiune jocurilor de noroc“.

Industria jocurilor de noroc este prezentată adesea drept o sursă de activităţi distractive inofensive. Însă, pentru adolescenţi, jocurile de noroc pot crea dependenţă la fel ca oricare drog ilicit şi pot dezvolta în ei un comportament delincvent. Un sondaj efectuat în Marea Britanie a dezvăluit că „46% [dintre adolescenţii care obişnuiau să joace] furau bani de la părinţi“ ca să-şi întreţină viciul.

În pofida realităţilor prezentate până acum, o importantă asociaţie de jocuri de noroc îşi justifica eforturile de promovare a jocurilor spunând: „Marea majoritate a americanilor cărora le place să joace n-au nici un fel de probleme“. Dacă şi tu consideri că jocurile de noroc nu te afectează nici pe plan financiar, nici pe plan fizic, întreabă-te ce consecinţe au ele asupra sănătăţii tale spirituale. Există motive întemeiate pentru care ar trebui să nu joci? În următorul articol vom analiza aceste întrebări.

[Notă de subsol]

[Chenarul/Fotografiile de la paginile 4, 5]

Sunt jocurile de noroc o problemă pentru mine?

Potrivit Asociaţiei Americane de Psihiatrie, următoarele criterii, prezentate la pagina 5, pot ajuta la diagnosticarea unui jucător patologic (numit uneori şi jucător compulsiv). Majoritatea specialiştilor sunt de acord că, în cazul în care te regăseşti în câteva dintre aceste comportamente, eşti un jucător pasionat, iar, dacă manifeşti unul dintre ele, indiferent care, există riscul să ajungi un jucător pasionat.

Preocupare Eşti preocupat de jocurile de noroc — doreşti să retrăieşti emoţia jocului, faci planuri pentru viitorul joc sau te gândeşti la modalităţi de a face rost de bani ca să joci.

Toleranţă Simţi nevoia să creşti miza la jocuri pentru a realiza emoţia dorită.

Sevraj Eşti agitat sau iritabil când încerci să joci mai puţin sau să nu mai joci deloc.

Eliberare Joci ca să scapi de probleme sau să te eliberezi de sentimentele de inutilitate, de vinovăţie, de anxietate ori de depresie.

Urmărire După ce ai pierdut bani la joc, te întorci de obicei într-o altă zi ca să-ţi iei revanşa. Acest comportament este cunoscut drept urmărirea banilor pierduţi.

Minciună Îi minţi pe membrii familiei, pe terapeuţi sau pe alţii ca să ascunzi cât de mult a pus stăpânire pe tine jocul.

Pierderea controlului Faci eforturi repetate de a te opri, de a ţine sub control pasiunea pentru joc sau de a reduce participarea la joc, dar fără succes.

Acte ilicite Comiţi acte ilicite, cum ar fi fraudă, furt sau delapidare, ca să obţii bani pentru joc.

Sacrificarea relaţiilor importante Rişti să pierzi sau chiar pierzi din cauza jocului relaţii importante, un loc de muncă ori ocazia de a urma o şcoală sau o carieră.

Ajutor financiar Te bazezi pe alţii ca să-ţi dea bani pentru a ieşi dintr-o situaţie financiară disperată cauzată de joc.

[Provenienţa informaţiilor]

Sursa: National Opinion Research Center at the University of Chicago, Gemini Research, and The Lewin Group

[Chenarul/Fotografia de la pagina 7]

Adevăratul mesaj al reclamelor la loterie

„Publicitatea făcută loteriilor . . . ar putea fi considerată un fel de educaţie cu privire la adevăratele valori, publicul învăţând că jocurile de noroc sunt o activitate benefică, ba chiar virtuoasă“, declară cercetătorii de la Universitatea Duke (SUA) într-un raport înaintat către NGISC. Dar ce efect are în realitate asupra oamenilor publicitatea făcută loteriilor? Raportul face următoarea precizare: „N-am exagera deloc dacă am spune că mesajul transmis de reclamele la loterie este un mesaj cu caracter subversiv — insinuând că succesul constă în alegerea numărului corect. Paradoxal, această strategie «educativă» total greşită, promovată de agenţiile ce organizează loterii, poate duce cu timpul la reducerea veniturilor statului, împiedicând dezvoltarea economică. Mai concret, dacă publicitatea făcută loteriilor subminează dorinţa de a munci, de a economisi şi de a investi bani în propria educaţie şi instruire, în cele din urmă se va înregistra o scădere a productivităţii. În orice caz, noi nu-i învăţăm pe copiii noştri că vor avea succes aşteptând miracole“.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 8]

Un cazinou în fiecare casă

Cu puţini bani faţă de cât e necesar pentru construirea unor noi săli de joc, organizaţiile care promovează jocurile de noroc creează acum site-uri ce pot transforma într-un cazinou virtual fiecare locuinţă dotată cu un calculator conectat la Internet. La mijlocul anilor ’90, pe Internet existau aproximativ 25 de site-uri cu jocuri de noroc. În 2001 erau peste 1 200 de site-uri, iar veniturile obţinute din jocurile on-line s-au dublat în fiecare an. În 1997, site-urile cu jocuri au adus un profit on-line de 300 de milioane de dolari. În 1998, cifra s-a ridicat la 650 de milioane de dolari. În 2000, site-urile cu jocuri de pe Internet au adus câştiguri de 2,2 miliarde de dolari, iar pentru 2003 „se aşteaptă ca cifra să crească la 6,4 miliarde de dolari“, precizează agenţia de presă Reuters.

[Legenda fotografiei de la pagina 6]

Pasiunea pentru jocurile de noroc lasă familii fără bani pentru mâncare

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Numărul tinerilor care joacă creşte într-un ritm alarmant

[Legenda fotografiei de la pagina 8]

Copiii jucătorilor compulsivi sunt mai predispuşi să ajungă la rândul lor jucători pasionaţi