Furtuna: maiestuoasa regină a norilor

De la corespondentul nostru din Australia

ÎNCĂ din copilărie, pe mulţi oameni îi fascinează norii. Un bărbat de 80 de ani îşi aminteşte cum, în fragedă copilărie, se întindea deseori în iarbă şi privea norii ce „făceau parade pe cer“, cum spune el. Acest bărbat îşi aminteşte că se întreba adesea din ce erau făcuţi norii. Erau oare din vată? De ce se deosebeau unul de celălalt? Unul arăta ca o corabie, altul ca un cal ce se ridică pe picioarele dinapoi. Iar apoi apărea unul asemănător unui castel ce se înalţă în văzduh. În timp ce pluteau pe bolta cerească într-o mulţime mereu schimbătoare de forme şi mărimi, norii continuau să-i încânte imaginaţia de copil. Chiar şi în ziua de azi îi place să privească norii ce par să „joace şarade“ pe cer. Probabil şi voi împărtăşiţi aceeaşi plăcere inocentă.

Totuşi, probabil norii cei mai impresionanţi şi mai inspiratori de teamă sunt cei ce „vorbesc“. Ei se numesc cumulonimbus, sau vârf de cumulus. Întunecaţi şi ameninţători, aceşti nori pot ajunge până la 16 kilometri sau chiar mai sus în atmosferă, iar ei sunt norii care aduc furtuna. Pe măsură ce se îngrămădesc pe cer, norii de furtună scapără fulgere şi produc tunete ameninţătoare. În timpul nopţii, ei dau un spectacol orbitor şi impresionant de lumini şi sunete ce întrece orice spectacol cu focuri de artificii organizat de oameni. Stârnesc vântul, îşi varsă ploaia şi grindina, apoi pleacă mai departe, deseori lăsând în urmă mirosul proaspăt şi curat al ploii căzute pe un pământ pârjolit de soare.

Cum se formează furtunile

În ultimul timp, omul a putut vedea Pământul din spaţiul cosmic. El vede o pătură de nori ce pluteşte deasupra unei mari părţi din suprafaţa planetei. Scriitorul Fred Hapgood ne face cunoscut că, „în fiecare moment, jumătate din suprafaţa globului, şi anume 250 de milioane de kilometri pătraţi, este acoperită de nori cu aspect diferit: ca o fâşie, rotunzi, matlasaţi, filamentoşi, dantelaţi, pufoşi, cu diverse grade de luminescenţă şi opacitate, inflorescenţi, destrămaţi, plutitori, dispărând la orizont“. Furtunile se nasc din această masă de nori; de fapt, pe pământ au loc anual aproximativ 15 000 000 de furtuni, iar aproximativ 2 000 se desfăşoară în fiecare moment.

Furtuna se formează când o masă de aer rece şi dens acoperă o masă de aer umed mai puţin dens. Un factor declanşator, cum ar fi căldura soarelui, apariţia unui front de aer sau terenul ascendent, determină aerul umed şi cald să se ridice şi să treacă prin masa de aer rece. Astfel se formează curenţii de aer, iar energia calorică stocată în aer şi în vaporii de apă este apoi transformată în energie eoliană şi electrică.

Condiţiile atmosferice prielnice formării furtunilor sunt preponderente mai ales la latitudini mai joase. Acest lucru explică de ce America de Sud şi Africa sunt continentele cele mai expuse la furtuni şi de ce Africa centrală şi Indonezia sunt de mult timp considerate zone în care se înregistrează cea mai mare activitate a furtunilor. Recordul este de 242 de furtuni pe an, record înregistrat la Kampala (Uganda). Totuşi, furtunile apar şi în alte regiuni ale pământului.

Focuri de artificii cereşti

Cele două caracteristici evidente ale unei furtuni sunt tunetul şi fulgerul. Dar ce anume determină apariţia acestor fenomene spectaculare, adesea inspiratoare de teamă? Fulgerul este descărcarea electrică ce are loc când diferenţele de sarcini electrice dintre două zone sunt suficient de mari ca să depăşească efectul izolator al aerului. Aceasta poate avea loc într-un nor, între mai mulţi nori sau între nori şi pământ. Fulgerul face ca temperatura aerului înconjurător să se ridice brusc foarte mult, la aproximativ 30 000°C în momentul producerii fulgerului, când are loc descărcarea sarcinii electrice.

Fulgerele pot fi clasificate în trei categorii: fulgere în formă de fâşie, fulgere în zigzag şi fulgere difuze. Dacă descărcarea electrică se vede ca un singur canal, acesta este un fulger în formă de fâşie. Dacă acest canal este în mod vizibil ramificat, atunci acesta se numeşte fulger în zigzag. Dacă străfulgerarea are loc într-un nor, acesta este un fulger difuz. Autorităţile în materie spun că majoritatea fulgerelor pe care le vedem sunt fulgere ce se produc între un nor şi pământ.

Fulgerele pot aduce daune tuturor formelor de viaţă, iar oamenilor şi animalelor le pot provoca leziuni sau chiar moartea. Cei mai expuşi riscului sunt oamenii de pe plajă şi de pe terenurile de golf şi cei ce se află în spaţii deschise în zone rurale, deoarece nu sunt protejaţi de descărcările electrice. — Vezi chenarul de la pagina 15.

Totuşi, doar 30 la sută dintre oamenii loviţi de trăsnet mor, iar riscul leziunilor de lungă durată scade dacă se acordă cu promptitudine prim ajutor. Însă, contrar opiniei populare, trăsnetul poate lovi şi loveşte nu numai o dată în acelaşi loc!

Trăsnetele provoacă multe incendii, care devastează mari terenuri. Aproximativ 10 la sută dintre incendiile din păduri ce au loc în Statele Unite sunt cauzate de trăsnete. Aceste incendii au drept rezultat arderea a peste 35 la sută din totalul suprafeţelor acoperite cu păduri şi tufişuri mistuite de foc din această ţară.

Dar trăsnetele aduc şi anumite foloase. De exemplu, acestea prezintă mai multe avantaje pentru păduri. Incendiile provocate de trăsnete, în care arde covorul vegetal al pădurii, sunt incendiile de proporţii relativ scăzute. Acest lucru reduce riscul incendiilor de mari proporţii, foarte devastatoare, care pot ajunge la coroanele copacilor. De asemenea, trăsnetul aduce o schimbare folositoare în starea de agregare a azotului, care în stare gazoasă nu poate fi folosit de către plante. Fulgerul transformă acest gaz în compuşi de azot, esenţiali formării ţesuturilor plantelor şi dezvoltării seminţelor, care furnizează proteinele necesare vieţii animale. S-a estimat că între 30 şi 50 la sută dintre oxizii de azot prezenţi în precipitaţii sunt produşi în urma trăsnetelor şi că, în acest fel, la nivel mondial se produc anual 30 de milioane de tone de azot legat.

Cel mai mare folos pe care îl aduce o furtună

În timpul unei furtuni pot fi eliberate cantităţi enorme de apă. Motivul principal pentru care plouă în cantităţi atât de mari într-un timp foarte scurt este faptul că curentul ascendent intens al furtunii puternice ridică o mare cantitate de apă, iar apoi o lasă brusc să cadă. S-a stabilit că asemenea precipitaţii cad într-o cantitate de peste 2 000 de milimetri pe oră. Bineînţeles, există şi o latură negativă a acestor precipitaţii abundente.

Când o furtună se deplasează încet, cea mai mare parte a precipitaţiilor cad doar pe o mică suprafaţă, iar acest lucru poate provoca inundaţii bruşte. În timpul unei furtuni de acest gen, şuvoaiele formate de apa precipitaţiilor duc la umflarea râurilor şi a cursurilor de apă. Se estimează că aproximativ o treime din totalul daunelor produse de inundaţiile din Statele Unite se datorează inundaţiilor bruşte cauzate de furtuni.

Totuşi, precipitaţiile care cad în timpul furtunilor aduc mari foloase. Marile cantităţi de precipitaţii asigură rezerva de apă a solului, a lacurilor de acumulare şi a barajelor. Cercetările arată că între 50 şi 70 la sută din totalul precipitaţiilor care cad în anumite zone se datorează furtunilor, aşadar, în aceste zone precipitaţiile aduse de furtuni sunt vitale.

Ce se poate spune despre grindină?

Un aspect devastator al furtunilor este că ele sunt deseori însoţite de mari cantităţi de grindină. Grindina se formează când picăturile de ploaie îngheaţă şi apoi se măresc pe măsură ce sunt purtate în nor în sus şi în jos de curenţii ascendenţi şi descendenţi. S-au înregistrat câteva căderi de grindină de o mărime şi o greutate incredibile. Potrivit unor surse, în 1925 în Germania a căzut o grindină care avea dimensiuni de 26 cm pe 14 cm pe 12 cm. S-a estimat că aceasta cântărea peste 2 kilograme. În 1970, în statul Kansas a căzut o grindină de cele mai mari dimensiuni înregistrate vreodată în Statele Unite. Această grindină măsura la circumferinţa cea mai mare 44 de centimentri şi cântărea 776 de grame. O piatră de grindină de aceste dimensiuni care cade din nori este suficient de mare ca să ucidă un om.

Din fericire, grindina este în general mai mică decât în exemplele arătate înainte şi este foarte probabil să provoace mai degrabă neplăceri decât moartea. De asemenea, având în vedere natura furtunilor care aduc grindină, zonele afectate de grindina devastatoare sunt relativ mici. Totuşi se estimează că daunele pe care le aduce grindina în culturile agricole din toată lumea se ridică la sute de milioane de dolari anual.

Tornadele şi furtunile

Probabil cel mai periculos rezultat al furtunilor este tornada. Aproape toate tornadele sunt asociate cu furtunile, dar nu toate furtunile sunt însoţite de tornade. Tornada este o coloană îngustă de aer formată de un vârtej devastator, cu un diametru de câteva sute de metri, care se extinde până la pământ dintr-un nor de furtună. Viteza vântului din cele mai puternice tornade poate depăşi 400 sau 500 de kilometri pe oră. Acţiunea combinată a vârtejurilor puternice şi a curenţilor ascendenţi din centrul tornadei poate dărâma clădiri şi poate ridica în aer dărâmături, care pot fi ucigătoare. Tornadele se formează în multe ţări din lume.

Chiar dacă sunt mai puţin spectaculoase, vânturile pe direcţie orizontală asociate cu curenţii descendenţi şi cu rafalele pot aduce şi acestea mari pagube. Curenţii descendenţi pot forma vânturi devastatoare la nivelul sau în apropierea pământului, care pot atinge viteze de până la 150 de kilometri pe oră. Rafalele sunt mai intense şi pot atinge peste 200 de kilometri pe oră.

Este evident că trebuie să acordăm o atenţie deosebită furtunilor şi să fim conştienţi de pericolele pe care le presupun. Acestea constituie doar una dintre multiplele faţete ale creaţiei despre care mai avem multe de învăţat.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 15]

Măsuri de protecţie împotriva trăsnetelor

Centrul Australian pentru Intervenţii în caz de Calamitate sugerează următoarele măsuri de protecţie în timpul unei furtuni:

Măsuri de protecţie în aer liber

◼ Adăpostiţi-vă în vehicule cu capotă metalică sau într-o clădire; evitaţi structurile mici, corturile şi pâlcurile izolate de copaci.

◼ Dacă nu există nici un adăpost în apropiere, ghemuiţi-vă (individual), de preferat într-o adâncitură a solului, cu picioarele apropiate şi înlăturaţi din zona capului sau a corpului obiectele de metal. Nu vă întindeţi, dar nu trebuie să fiţi nici cel mai înalt obiect din vecinătate.

◼ Dacă vi se ridică părul în cap sau auziţi un vâjâit provenit de la obiectele din jur, cum ar fi pietrele sau gardurile, îndepărtaţi-vă imediat şi căutaţi alt loc de adăpost.

◼ Nu ţineţi în aer zmeie sau aeromodele dirijate cu fire.

◼ Dacă vă aflaţi în spaţii deschise, nu ţineţi în mână obiecte lungi sau de metal, cum ar fi undiţe, umbrele şi crose de golf.

◼ Nu atingeţi structuri de metal, garduri metalice sau sârme pentru rufe şi nu treceţi prin apropierea acestora.

◼ Nu călăriţi, nu mergeţi pe bicicletă şi nu conduceţi autovehicule decapotabile.

◼ Dacă sunteţi la volan, reduceţi viteza sau parcaţi departe de obiectele înalte, cum ar fi copaci sau stâlpi de tensiune. Rămâneţi în interiorul rulotelor sau al vehiculelor cu capotă metalică, dar nu atingeţi şi nu vă sprijiniţi de părţile metalice ale acestora.

◼ Dacă înotaţi sau faceţi surfing, ieşiţi imediat din apă şi căutaţi un adăpost.

◼ Dacă sunteţi în barcă, acostaţi cât mai repede posibil. Dacă acest lucru este periculos, căutaţi adăpost sub o structură înaltă, cum ar fi un pod sau un dig. Verificaţi dacă straiurile şi catargul bărcii sunt legate în mod adecvat la masă, în acest caz masa fiind apa.

Măsuri de protecţie în interior

◼ Staţi departe de ferestre, aparate electrice, conducte şi alte instalaţii metalice fixe.

◼ Nu folosiţi telefonul. Dacă este necesară o convorbire de urgenţă, aceasta trebuie să fie cât mai scurtă.

◼ Înainte de începerea furtunii, deconectaţi aparatele de radio şi televizoarele de la toate antenele din exterior şi de la toate sursele de alimentare cu energie electrică. Deconectaţi modemurile calculatoarelor şi sursele de energie electrică. Apoi staţi departe de aparatele electrice.

[Provenienţa]

Din publicaţia Severe Storms: Facts, Warnings and Protection.