Lumea în obiectiv
Criza de apă
„Dacă nu se ia nici o măsură, două treimi din omenire va suferi de sete înainte de anul 2025“, declară revista franceză L’Express. Ziarul Le Figaro precizează: „În prezent, un sfert din populaţia lumii nu are acces direct la apă potabilă“. În martie 1998, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a organizat la Paris o conferinţă internaţională pentru a aborda problema crizei de apă. Peste 200 de delegaţi din 84 de ţări, inclusiv preşedintele Franţei, au discutat despre modalităţile prin care se poate proteja rezerva de apă a lumii. Una dintre problemele pe care s-a pus accentul a fost irosirea apei. De obicei, apa este irosită din cauza sistemelor ineficiente de irigare a suprafeţelor agricole şi din cauza conductelor de apă sparte. Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, a accentuat faptul că apa face parte din patrimoniul colectiv al omului şi, prin urmare, ea trebuie să fie administrată la nivel internaţional.
Atenţie la ceştile de cafea de la birou!
„Micuţe organisme care provoacă probleme — cum ar fi bacteriile înspăimântătoare ca E. coli — se înmulţesc cu rapiditate pentru că oamenii nu îşi spală bine ceştile sau nu dezinfectează chiuvetele şi locurile unde se ia masa în majoritatea birourilor“, anunţă The Toronto Star. Cercetătorii Charles Gerba şi Ralph Meer au examinat ceştile de cafea şi maşinile de făcut cafea din 12 birouri. Circa 40% dintre ceşti şi 20% dintre bureţii găsiţi în chiuvetele din birouri conţineau bacterii coliforme, iar uneori chiar şi periculoasa bacterie E. coli. „De obicei, acest lucru denotă existenţa unor condiţii neigienice“, declară Charles Gerba. Concluzia este următoarea: „Dacă nu există o maşină de spălat vase, ceştile trebuie spălate cu apă fierbinte şi cu detergent, apoi dezinfectate cu o soluţie de apă cu clor sau curăţate cu un dezinfectant. Cârpele şi bureţii trebuie curăţaţi cu regularitate“.
Copiii preferă lucrurile simple
Cum poţi fi o mamă bună în ochii copiilor tăi? Fundaţia Whirlpool a efectuat un sondaj în rândul a 1 000 de copii americani, vârsta lor fiind cuprinsă între 6 şi 17 ani. Majoritatea copiilor preferau să facă împreună cu mamele lor lucruri simple din viaţa de zi cu zi; în esenţă „doar să fie împreună“. Activitatea favorită a copiilor era „să ia masa împreună“ cu mama lor. Pe locul al doilea s-au aflat două activităţi: „să mănânce împreună în oraş“ şi „să meargă la cumpărături împreună“. Pe locul al treilea, imediat după celelalte activităţi, s-a menţionat „faptul de a sta de vorbă“. Cea mai îndrăgită modalitate de a-i mulţumi mamei era şi ea foarte simplă. În 70% dintre cazuri, copiii au spus că de cele mai multe ori ei o „îmbrăţişează şi îi dau [mamei] un pupic“. Apoi le mai plăcea să-i mulţumească mamei şi spunându-i „Te iubesc“ şi „Mulţumesc“.
Şoferii sunt în pericol din cauza poluării
„Un şofer prins într-un blocaj rutier va inspira o cantitate de gaze toxice de aproape trei ori mai mare decât un biciclist sau un pieton şi de aproape două ori mai mare decât un călător dintr-un autobuz“, anunţă ziarul londonez The Times. Un studiu efectuat de Institutul pentru Strategie Europeană a Mediului dezvăluie că automobiliştii blocaţi într-un trafic care înaintează cu greu pe o autostradă inspiră „o cantitate uriaşă de gaze toxice“. Andrew Davis, un apărător al mediului, declară că, spre deosebire de ceea ce se crede în general, s-ar putea ca şoferii să aibă mai mare nevoie de măşti de protecţie decât bicicliştii care se află lângă bordura trotuarului.
Vacilor li se asigură confortul necesar
În grajdurile fermelor cu vaci de lapte şi-au făcut apariţia saltele umplute cu cauciuc fărâmiţat, provenit de la anvelopele reciclate, anunţă ziarul canadian The Globe and Mail. Se crede că aceste saltele groase de 5 cm le pot asigura vacilor o viaţă mai lungă şi o producţie de lapte mai mare. Potrivit acestei ştiri, „vacile de lapte îşi petrec o mare parte din viaţă pe beton“, din cauza căruia „le dor picioarele“. Saltelele nu numai că reduc problemele legate de durerea de picioare a animalelor, dar şi amortizează impactul dintre genunchi şi beton când acestea se lasă jos ca să se odihnească. Un producător de saltele spune că ideea este să le facă pe vaci să se simtă ca şi cum s-ar aşeza pe o păşune mănoasă.
Copiii din Spania şi televizorul
În Spania, până la vârsta de 10 ani un copil care se uită în mod obişnuit la televizor a fost deja martor la 10 000 de omucideri şi la 100 000 de acte de agresiune, declară Carlos María Bru, de la Comitetul Spaniol al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, ştirea fiind dată publicităţii de agenţia Europa Press. În plus, profesorul Luis Miguel Martínez a declarat că peste trei sferturi dintre copiii spanioli având între 4 şi 12 ani se uită la televizor cel puţin două ore şi jumătate pe zi, iar aproape un sfert stau în faţa televizorului mai mult de patru ore pe zi. În medie, „copiii petrec 937 de ore pe an în faţa televizorului, adică mai mult decât cele 900 de ore petrecute la şcoală în fiecare an“, precizează Europa Press. Ricardo Pérez-Aznar, de la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii Complutensian, este de părere că violenţa prezentată la televizor face parte dintr-o combinaţie de factori sociologici care poate contribui la violenţa din societate.
Istoria Chinei are un început mai vechi
Mult timp s-a crezut că anul 841 î.e.n. (primul an al epocii Gong He a dinastiei de vest Zhou) este cel mai vechi an din istoria Chinei apărut într-o consemnare. Însă recent s-a descoperit o consemnare mai veche, în care se menţionează o eclipsă de soare, precizează China Today. Consemnarea asociază eclipsa cu primul an de domnie al împăratului Yi din dinastia Zhou. Oamenii de ştiinţă şi istoricii au stabilit că această eclipsă a avut loc în 899 î.e.n., ceea ce împinge anul de început al istoriei consemnate a Chinei cu mai mult de o jumătate de secol în urmă. „Nu a existat nici o întrerupere în istoria scrisă a Chinei până în secolul nostru“, se spune în cartea Outline of the History of the Chinese People (Schiţă a istoriei poporului chinez). Tot aici, această consemnare este numită „una dintre cele mai mari contribuţii aduse de chinezi la istoria civilizaţiei umane“.
Arome uimitoare
Producătorii de vin ştiu de mult timp cât de importantă este aroma pentru a deosebi un vin de altul. În prezent, dorindu-se realizarea unor vinuri mai bune, oamenii de ştiinţă clasifică cele peste 500 de substanţe chimice care pot contribui la buchetul unic al unui vin. Aceştia au solicitat ajutorul unor persoane cu un simţ al mirosului foarte fin, precizează revista New Scientist. Câteva grupuri de asemenea persoane care percep cu uşurinţă mirosurile au asociat diferitele arome ale unor ingrediente ale vinului cu ceapa, mierea, sparanghelul, tutunul, ciocolata şi smochinele uscate. Alte asocieri şi mai uimitoare menţionate au fost: „şosete mucegăite, ouă stricate şi cauciuc ars“. O anumită drojdie de vin produce o aromă care poate fi interpretată în diverse moduri. Iată ce spune cercetătoarea Jane Robichaud: „În funcţie de cât de sensibil eşti la această aromă vei observa că vinul are o notă în plus de complexitate sau că miroase ca o pătură udă de transpiraţie luată de pe cal“.
Arşi de soare la umbră
Este foarte probabil ca umbra unui copac sau a unei umbrele de pe plajă să nu protejeze total corpul de radiaţiile ultraviolete. La această concluzie s-a ajuns în urma unui studiu efectuat de Institutul de Cercetări Medicale din Queensland (Australia). După cum se arată în The Canberra Times, o persoană aflată la umbră deschisă este expusă în continuare la radiaţiile ultraviolete dispersate. Dr. Peter Parsons, biochimist şi coautor al studiului, avertizează: „Dacă limita maximă recomandată de expunere directă la soarele de vară la amiază în toate capitalele de pe continent ale Australiei este de 10–12 minute, atunci persoanele care stau la umbră fie în picioare, fie întinse vor fi supuse unor niveluri de [radiaţie ultravioletă B] care cauzează arsuri de soare în mai puţin de o oră“. Chiar şi iarna şi în zilele înnorate, radiaţiile ultraviolete sunt prezente într-o mare măsură. Ca regulă generală, dr. Parsons spune: „Cu cât sunt mai puţini nori, cu atât riscul este mai mare“.
Seminar despre sânge în Bulgaria
În Sofia (Bulgaria) s-a ţinut la începutul acestui an un seminar care a pus accentul pe conservarea sângelui în timpul intervenţiilor chirurgicale şi pe apelarea la tratamente alternative când este vorba de o transfuzie de sânge. Seminarul le-a oferit posibilitatea medicilor din toată Bulgaria să discute cu o comisie de specialişti în domeniul sângelui care au venit din 8 ţări. Profesorul Ivan Mladenov, din Sofia, a declarat că sub regimul trecut „nu se ştia aproape nimic despre contaminarea sângelui şi despre viruşii transmişi prin sânge“ şi că „întrebările puse de pacienţi erau considerate drept un comportament inacceptabil, care putea duce la refuzarea acordării îngrijirii medicale“. Reacţia celor care au asistat la acest seminar a avut drept rezultat faptul că, în Bulgaria, tot mai multe persoane devin conştiente de dreptul pacientului de a hotărî pentru sine şi de a-şi da consimţământul în cunoştinţă de cauză, aşa cum recunoaşte Curtea Europeană a Drepturilor Omului.