Internetul — De ce să fim precauţi?
INTERNETUL dispune, cu siguranţă, de un mare potenţial pentru utilizări educative şi pentru comunicaţii zilnice. Totuşi, dacă i se ia poleiala tehnologiei de vârf, iese la iveală faptul că Internetul este asaltat de unele dintre aceleaşi probleme care au afectat timp îndelungat televiziunea, telefonul, ziarele şi bibliotecile. Prin urmare, ne putem întreba pe bună dreptate: Este conţinutul Internetului potrivit pentru familia mea şi pentru mine?
În numeroase rapoarte s-a arătat că pe Internet există material pornografic. Sugerează însă acest lucru că Internetul este doar o hazna plină de pervertiţi cu un comportament sexual deviant? Unii susţin că aceasta este absolut o exagerare. Ei argumentează că trebuie să se depună eforturi conştiente şi deliberate pentru a localiza materialul nepotrivit.
Este adevărat că o persoană trebuie să depună eforturi intenţionate ca să găsească un material nesănătos, însă alţii susţin că acest material poate fi localizat pe Internet cu mult mai multă uşurinţă decât oriunde altundeva. Apăsând pe câteva taste, un utilizator poate localiza materialul erotic, cum ar fi imagini care prezintă relaţii sexuale explicite, inclusiv clipuri video şi audio.
Chestiunea legată de câtă pornografie se găseşte pe Internet este în prezent un subiect dezbătut cu aprindere. Unii sunt de părere că rapoartele care lasă să se înţeleagă că aceasta este o problemă universală pot fi exagerate. Totuşi, dacă aflaţi că în grădina voastră în loc de 100 de şerpi veninoşi sunt doar câţiva, aţi fi mai puţin îngrijoraţi pentru siguranţa familiei voastre? Ar fi înţelept ca cei care au acces la Internet să fie prudenţi.
Atenţie la cei care profită de copii!
Recent, reportajele de la ştiri au arătat că unii pedofili s-au alăturat discuţiilor interactive „chat“ on-line dintre tineri. Dându-se drept copii, aceşti adulţi vicleni au luat numele şi adresele unor tineri care nu bănuiau nimic.
Centrul Naţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi (NCMEC) a furnizat dovezi în legătură cu această activitate. De exemplu, în 1996, poliţia a găsit două fete din Carolina de Sud, S.U.A., de 13 şi respectiv 15 ani, care dispăruseră de o săptămână de acasă. Ele plecaseră într-un alt stat cu un tânăr de 18 ani, pe care îl întâlniseră pe Internet. Un bărbat de 35 de ani a fost acuzat că a ademenit un băiat de 14 ani pentru a se întâlni cu el cu scopul de a avea relaţii sexuale când părinţii acestuia nu erau acasă. În ambele cazuri, dialogul a început într-un spaţiu de discuţii pe Internet. În 1995, un alt adult a întâlnit on-line un băiat de 15 ani şi s-a dus cu îndrăzneală la şcoală ca să-l întâlnească. Un alt adult a recunoscut că a avut relaţii sexuale cu o fată de 14 ani. Ea utilizase calculatorul tatălui ei ca să comunice cu adolescenţi prin nişte „aviziere electronice“ on-line. Fata l-a întâlnit pe acest adult tot on-line. Toţi aceşti tineri fuseseră convinşi până la urmă să-şi dezvăluie identitatea.
Este necesară îndrumarea părinţilor
Deşi astfel de cazuri, cum ar fi cele menţionate mai sus, sunt relativ rare, părinţii trebuie să analizeze totuşi această chestiune cu mare atenţie. Ce resurse au la dispoziţie părinţii pentru a-şi proteja copiii ca să nu ajungă ţinta actelor criminale şi a exploatării?
Companiile încep să ofere instrumente de lucru de la sisteme de determinare a categoriei, asemănătoare celor pentru filme, la un software detector de cuvinte care blochează conţinutul nedorit şi până la sisteme de verificare a vârstei. Unele vin în contact cu materialul-bloc chiar înainte ca acesta să ajungă la calculatorul familiei. Majoritatea acestor sisteme nu sunt însă atât de sigure şi pot fi „sparte“ prin diferite metode. Nu uitaţi, iniţial, Internetul a fost proiectat să reziste la „rupturi“, prin urmare, este greu de cenzurat.
Într-un interviu acordat revistei Treziţi-vă!, un sergent de poliţie care supraveghează un grup de investigaţii referitoare la exploatarea copiilor în California dădea următorul sfat: „Nimic nu înlocuieşte îndrumarea părintească. Şi eu am un copil de 12 ani. Eu şi soţia mea l-am lăsat să utilizeze Internetul, însă am făcut din aceasta o chestiune familială şi luăm măsuri de precauţie în ce priveşte cât timp vom petrece [pe Internet]“. Acest tată este deosebit de atent când este vorba de spaţiile de discuţii şi impune limite clare în ce priveşte utilizarea lor. El adaugă: „Calculatorul personal nu se află în camera fiului meu, ci într-un loc de trecere din casă“.
Părinţii trebuie să manifeste interes activ când stabilesc ce resursă Internet le va permite copiilor să utilizeze, în cazul în care vor permite vreuna. Ce măsuri de precauţie practice şi rezonabile trebuie luate în considerare?
David Plotnikoff, de la ziarul San Jose Mercury News, prezintă câteva sugestii utile pentru părinţii care decid să aibă acces la Internet acasă.
• Experienţa tinerilor voştri ajunge să le fie de cel mai mare folos atunci când lucrează împreună cu voi, întrucât învaţă să preţuiască judecata şi îndrumarea voastră. Fără îndrumarea voastră, avertizează el, „toate informaţiile de pe Net sunt exact ca apa fără pahar“. Regulile asupra cărora voi insistaţi sunt „o prelungire a lucrurilor legate de judecata sănătoasă despre care le-aţi vorbit mereu copiilor voştri“. Un exemplu ar fi regulile referitoare la faptul de a vorbi cu persoanele necunoscute.
• Internetul este un loc public şi nu trebuie să fie folosit ca serviciu de baby-sitter. „În fond, nu v-aţi lăsa singur copilul de 10 ani într-un oraş mare, spunându-i să se joace câteva ore, nu-i aşa?“
• Învăţaţi să recunoaşteţi diferenţa dintre locurile de pe Internet destinate jocurilor sau discuţiilor şi cele care oferă ajutor pentru temele de casă.
Broşura intitulată Child Safety on the Information Highway (Siguranţa copilului pe magistrala de informaţii), care este editată de NCMEC, oferă câteva sfaturi pentru cei tineri:
• Nu dezvăluiţi informaţii personale, cum ar fi adresa, numărul de telefon de acasă sau numele şi adresa şcolii voastre. Nu trimiteţi fotografii fără permisiunea părinţilor.
• Înştiinţaţi-i imediat pe părinţi dacă aţi primit informaţii care vă fac să vă simţiţi neliniştiţi. Niciodată să nu răspundeţi la mesajele răuvoitoare sau ostile. Spuneţi-le imediat părinţilor voştri, astfel încât aceştia să poată contacta serviciul on-line.
• Colaboraţi cu părinţii voştri când aceştia stabilesc reguli pentru a utiliza Internetul, inclusiv momentul din zi şi durata conectării la reţea, precum şi domeniile potrivite pentru a fi vizitate; respectaţi deciziile lor.
Nu uitaţi că măsurile de precauţie sunt utile şi pentru adulţi. Unii adulţi au ajuns deja să fie prinşi în capcana unor relaţii nedorite şi a unor probleme serioase din cauza neglijenţei lor. Misterul care învăluie spaţiile de discuţii — lipsa contactului vizual şi anonimatul pseudonimelor — i-a făcut pe unii să aibă mai puţine reţineri şi le-a creat un fals sentiment de siguranţă. Adulţi, fiţi atenţi!
Păstrarea unei concepţii echilibrate
O parte din materiale şi multe dintre serviciile disponibile pe Internet au valoare educativă şi pot servi unui scop util. Un număr tot mai mare de corporaţii stochează documentaţie internă pe reţelele lor private, adică pe intraneturi. Apariţia conferinţelor video şi audio pe Internet face posibilă schimbarea în permanenţă a programului călătoriilor şi al întâlnirilor de afaceri. Companiile utilizează Internetul pentru a-şi distribui software-ul pentru calculatoare, ceea ce reduce costurile. Multe servicii care în prezent folosesc personal uman pentru încheierea tranzacţiilor, cum ar fi companiile de turism şi cele de curtaj cu titluri financiare, vor fi, probabil, afectate, întrucât utilizatorii Internetului sunt împuterniciţi să rezolve unele dintre contractele lor sau chiar pe toate. Da, Internetul a avut urmări profunde şi va continua, probabil, să aibă, fiind un important mijloc de răspândire a informaţiilor, de conducere a afacerilor şi de comunicare.
Asemenea celor mai multe instrumente, Internetul are utilizări folositoare. Însă poate fi folosit şi într-un mod greşit. Unii poate că aleg să exploreze în continuare laturile pozitive ale Internetului, în timp ce alţii poate că renunţă. Un creştin nu este în măsură să judece deciziile luate de o altă persoană cu privire la chestiunile personale. — Romani 14:4.
Utilizarea Internetului poate fi asemenea unei călătorii într-o ţară necunoscută, unde sunt multe lucruri noi de văzut şi de auzit. În timpul călătoriei este necesar să dai dovadă de bune maniere şi să-ţi iei măsuri de precauţie corespunzătoare. La fel stau lucrurile şi dacă vă hotărâţi să intraţi pe Internet — supermagistrala de informaţii.
[Text generic pe pagina 12]
„Calculatorul personal nu se află în camera fiului meu, ci într-un loc de trecere din casă“
[Text generic pe pagina 13]
Internetul este un loc public şi nu trebuie să fie folosit ca serviciu de baby-sitter
[Chenarul/Ilustraţia de la pagina 11]
Trebuie să fim politicoşi şi prudenţi
Politeţe
Învăţaţi regulile de politeţe şi de etichetă. Majoritatea furnizorilor de servicii Internet publică reguli de conduită bine venite şi bine gândite. Ceilalţi utilizatori vor aprecia receptivitatea şi bunele maniere de care daţi dovadă.
Prudenţă
Unele grupuri de discuţii dezbat subiecte religioase sau chestiuni controversate. Fiţi atenţi dacă vreţi să faceţi comentarii la aceste discuţii; probabil că adresa e-mail şi numele vă vor fi difuzate tuturor celor din grupul respectiv. Acest lucru duce de cele mai multe ori la pierderea timpului şi la o corespondenţă nedorită. Într-adevăr, există unele grupuri de discuţii pe care nu este bine să le citim, ca să nu mai vorbim de faptul de a intra în legătură cu ele.
Ce se poate spune despre crearea unui grup de discuţii, adică a unui newsgroup, pentru colaboratori creştini? Acest lucru poate genera probleme şi pericole mai mari decât s-a crezut la început. De exemplu, se ştie că unii indivizi cu motivaţii ascunse s-au dat drept alte persoane pe Internet. În prezent, nici chiar Internetul nu poate să-i facă pe cei care apar pe reţea să-şi confirme identitatea. În plus, un astfel de grup poate fi comparat într-o oarecare măsură cu o mare reuniune în plină desfăşurare, care pretinde din partea gazdei timp şi talent ca să asigure supravegherea necesară şi competentă. — Compară cu Proverbele 27:12.
[Chenarul/Ilustraţia de la pagina 13]
Cât de preţios este timpul vostru?
În secolul nostru, viaţa a devenit din ce în ce mai complicată. Invenţiile care în cazul unora au fost avantajoase s-au dovedit a fi adesea o pierdere de timp pentru mulţi alţii. Mai mult, programele TV imorale şi violente, cărţile pornografice, înregistrările muzicale degradante şi alte lucruri de acest gen sunt exemple de folosire greşită a tehnologiei. Acestea nu numai că consumă timp preţios, dar şi îi distrug pe oameni pe plan spiritual.
Bineînţeles, pentru un creştin, pe primul loc în viaţă se află lucrurile spirituale, cum ar fi citirea zilnică a Bibliei şi familiarizarea temeinică cu nepreţuitele adevăruri scripturale dezbătute în revistele Turnul de veghere şi Treziţi-vă! şi în alte publicaţii ale Societăţii Watch Tower. Puteţi obţine foloase veşnice, nu făcând surfing prin Internet, ci folosindu-vă timpul pentru a asimila cunoştinţă despre singurul Dumnezeu adevărat şi despre Fiul său, Isus Cristos, şi aplicând cu zel această cunoştinţă. — Ioan 17:3; vezi şi Efeseni 5:15–17.