Schimbarea atitudinii generează noi întrebări

„REVOLUŢIA SEXUALĂ“, „explozia sexuală“, „revoluţia morală“. Aceste expresii au anunţat schimbarea atitudinii faţă de sexualitate îndeosebi pe la mijlocul anilor ’60 şi după aceea. Mulţi au adoptat sloganul „dragoste liberă“, care caracteriza un stil de viaţă prin care persoanele respective respingeau căsătoria şi virginitatea.

Declaraţia publică făcută de scriitorul Ernest Hemingway, şi anume că „e moral ceea ce te face să te simţi bine după aceea şi e imoral ceea ce te face să te simţi rău după aceea“, poate rezuma foarte bine atitudinea celor care au fost prinşi de promisiunile unei libertăţi şi împliniri sexuale. Acceptarea acestei filozofii a constituit o justificare pentru relaţiile sexuale de scurtă durată, cu mai mulţi parteneri, relaţii prin care persoanele respective, bărbaţi şi femei, îşi explorau propria lor sexualitate. „Împlinirea“ sexuală nu avea limite. Pilula anticoncepţională, introdusă în acelaşi deceniu, a contribuit la continuarea acestei experimentări sexuale neînfrânate.

Însă acest stil de viaţă promiscuu a început să lase ca moştenire SIDA şi alte boli transmisibile sexual. Atitudinea sexuală a unei generaţii fără limite morale a început să se clatine. Cu câţiva ani în urmă, revista Time a publicat un articol intitulat „Sexualitatea în anii ’80 — Revoluţia s-a încheiat“. Acest anunţ public se datora îndeosebi bolilor transmisibile sexual care se răspândeau tot mai mult şi care îi afectaseră pe mulţi americani. Până în prezent, numărul total al cazurilor de SIDA de pe întregul glob a atins uluitoarea cifră de aproape 30 de milioane!

Teama de bolile transmisibile sexual i-a făcut pe mulţi să-şi schimbe atitudinea faţă de relaţiile sexuale de scurtă durată. Iată ce se spunea într-o ediţie din 1992 a revistei US, o revistă de divertisment care publica un sondaj efectuat de guvern: „Aproximativ 6,8 milioane de femei necăsătorite au făcut unele schimbări în ce priveşte comportamentul lor sexual din cauza bolii SIDA şi a altor boli transmisibile sexual“. Potrivit articolului, mesajul este clar: „Sexul este o chestiune serioasă. O faceţi pe propria voastră piele“.

Cum au influenţat aceste decenii agitate atitudinea faţă de relaţiile sexuale? S-au tras învăţăminte din această necugetată abandonare în voia impulsurilor naturale, abandonare care în ultimele decenii s-a caracterizat prin dragoste liberă, precum şi din realităţile crude ale bolilor transmisibile sexual din anii ’80? I-a ajutat pe tineri şi pe tinere introducerea educaţiei sexuale în şcolile publice să facă faţă cu succes problemelor lor sexuale? Care este cea mai bună modalitate de a înfrunta încercarea generată de schimbarea actuală a atitudinii faţă de sexualitate?