Surzii îl laudă pe Iehova
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN NIGERIA
ANI la rândul, pentru Martorii lui Iehova din Nigeria nu a fost deloc uşor să le predea adevărul Bibliei milioanelor de persoane surde. Şi aceasta din cauză că nu existau Martori care să cunoască limbajul semnelor. Însă acum situaţia este alta. Tot mai mulţi Martori au învăţat limbajul semnelor, iar acum ei le pot depune mărturie persoanelor surde. Un pas important în acest sens l-a constituit congresul de district al Martorilor lui Iehova ţinut cu peste un an în urmă în Nigeria.
„Puteai simţi atmosfera încărcată de emoţii“, a spus un delegat la congresul din Ota, Nigeria. „Domnea un sentiment de uimire, aveai senzaţia că are loc o minune“, a mărturisit un altul. Ce i-a determinat să aibă astfel de sentimente? A fost prima dată când în Nigeria întregul program a fost interpretat în limbajul semnelor. Acesta a fost singurul congres din cele 96 de congrese ţinute pe parcursul anului în întreaga ţară la care s-a făcut lucrul acesta.
Printre miile de persoane prezente erau 43 de delegaţi surzi, care au stat în dreapta podiumului, în sectorul din faţă. Deasupra lor era un panou alb, mare, pe care era scris cu roşu: „Limbajul semnelor“. Delegaţii surzi erau încântaţi că se aflau acolo. Unul dintre ei a scris: „Vă scriu cuprins de o bucurie imensă şi cu ochii scăldaţi în lacrimi. Parcă «ieri» am aflat cu jind despre îngrijirile de natură spirituală puse la dispoziţia colaboratorilor noştri creştini surzi din alte ţări. Nu ne trecea prin minte că şi noi vom avea parte de binecuvântări asemănătoare“.
Cine a fost prezent?
Au fost prezenţi surzi de pe întreg cuprinsul Nigeriei. O Martoră surdă a adus cu ea trei dintre persoanele surde cu care studia Biblia. Un alt grup de persoane surde, care au parcurs 700 de kilometri la dus şi la întors, au făcut timp de şapte luni economii ca să aibă bani pentru transport. Totuşi, când a venit momentul plecării, ei nu au putut închiria un mijloc de transport de la o societate de stat deoarece aceasta era închisă în perioada estivală. Când autorităţile au aflat de impasul în care se aflau, le-au acordat 13 000 de naira (152$ S.U.A.) ca să poată merge cu alte mijloace de transport!
Familiile care aveau copii surzi au fost şi ele prezente la acest congres unic. O femeie de la ţară a auzit de congres şi a venit şi ea cu fiul ei surd. Nici ea, nici fiul ei nu ştiau prea multe despre limbajul semnelor. Mişcaţi până la lacrimi de ceea ce au văzut, ei sunt acum ferm hotărâţi să înveţe limbajul semnelor.
Dintre miile de persoane prezente, unii au venit de la o depărtare de sute de kilometri numai ca să vadă cum vor „auzi“ surzii programul. Sâmbătă au fost prezente 13 936 de persoane, cifră care reprezintă asistenţa maximă la cele 96 de congrese de district ţinute în Nigeria. Delegaţii surzi au fost extrem de bucuroşi că se aflau printre cei prezenţi la congres.
Martorii oculari au fost impresionaţi
Mulţi dintre surzi au „auzit“ pentru prima dată vestea bună în limbajul semnelor. Iar cei care puteau auzi au văzut pentru prima dată cum se comunică în limbajul semnelor. Un delegat a mărturisit că a fost impresionat când a văzut că tot programul — cântări, rugăciuni, anunţuri şi chiar şi drama — a fost redat şi în limbajul semnelor! „A fost extraordinar“, a mărturisit alt delegat.
Bucuria delegaţilor surzi s-a reoglindit în cântările lor. Plini de entuziasm, ei şi-au folosit mâinile pentru a-l lăuda pe Iehova. Cei care aud au fost foarte mişcaţi când au văzut „cântarea“ surzilor. Ochii multora dintre cei prezenţi erau scăldaţi în lacrimi. Cuprins de admiraţie, unul dintre delegaţi a exclamat: „O, Iehova!“. La un moment dat, după intonarea unei cântări, cei care stăteau lângă sectorul rezervat celor care folosesc limbajul semnelor au izbucnit spontan în aplauze.
După cuvântarea pentru botez, în timp ce candidaţii la botez se ridicau în picioare, s-a ridicat şi un tânăr din sectorul rezervat celor care folosesc limbajul semnelor. Din rândurile auditoriului s-a înălţat un freamăt de apreciere când acest frate a gesticulat un „da“ ca răspuns la cele două întrebări puse de vorbitor.
Ce prilej de bucurie a fost pentru delegaţii surzi să-şi întâlnească fraţii şi surorile spirituale din alte părţi ale ţării! Braţele şi degetele se mişcau cu entuziasm în timp ce surzii făceau cunoştinţă unii cu alţii. Mulţi îşi strângeau mâinile şi făceau schimb de adrese.
Din diferite părţi ale ţării au venit nouă interpreţi (ai limbajului semnelor). Era uluitor să vezi cum, pline de graţie, mâinile şi braţele lor transpuneau în limbajul semnelor toate cuvântările şi cântările prezentate. Pentru eforturile depuse, ei au fost răsplătiţi cu îmbrăţişări, strângeri de mâini şi laude. În acelaşi timp au fost copleşiţi de întrebări de felul: Cum ai învăţat limbajul acesta? Cum pot învăţa şi eu? Există manuale care predau limbajul semnelor?
Se deschid perspective noi
Pentru persoanele surde, unul dintre momentele importante ale congresului l-a constituit lansarea unei videocasete cu versiunea în limbajul semnelor a cărţii Cunoştinţa care conduce la viaţă veşnică. Au fost încurajaţi şi alţii să înveţe limbajul semnelor şi, cu ajutorul acestui manual nou, să ajungă la cât mai mulţi nigerieni surzi. Congresul i-a determinat pe mulţi să ia tocmai această hotărâre.
„În trecut, când întâlneam în ministerul de teren o persoană surdă, pur şi simplu treceam la casa următoare“, a spus o soră. „Acum ştim ce trebuie să facem.“ Ţinând cont că există aproximativ cinci milioane de nigerieni care au deficienţe auditive, cu siguranţă putem spune că există mult de lucru. Un frate a afirmat: „Acesta este doar începutul. Acum trebuie să cultivăm acest teren nou, unic în felul lui“.
În lunile care au trecut de la congres, lucrul acesta s-a adeverit întocmai. Se depun eforturi susţinute pentru ca adevărurile consemnate în Cuvântul lui Dumnezeu să le fie predate milioanelor de nigerieni care au deficienţe auditive. Şi ei trebuie să cunoască vestea bună despre lumea nouă aflată sub conducerea Regatului lui Dumnezeu, pentru că atunci va avea loc o vindecare miraculoasă şi „se vor deschide urechile surzilor“. — Isaia 35:5.