Jocurile de noroc — Viciul anilor ’90
UN APARAT de fotografiat în care este montat un film color imortalizează scena. Imaginea acoperă în întregime două pagini dintr-un ziar de duminică: aproape cât poţi vedea cu ochii, un depozit uriaş, care se întinde pe o suprafaţă de mii de metri pătraţi, este transformat într-un salon de bingo, animat de jocurile clienţilor de toate vârstele şi culorile. Vedeţi feţele lor istovite şi ochii congestionaţi, însemne ale orelor îndelungate de joc? Toţi aşteaptă cu nerăbdare anunţarea următorului număr care, speră ei, le-ar putea aduce câştigul după această noapte care ar putea fi nenorocoasă.
Întoarceţi paginile ziarului. Vedeţi feţele îngrijorate ale oamenilor cu mâinile pline cu cărţi de joc, speriaţi să nu aibă cumva cărţi necâştigătoare? De multe ori, de următoarea carte extrasă depinde câştigarea sau pierderea a mii de dolari. Să ne închipuim mai mult decât ceea ce vedem în imagini. Vedeţi palmele transpirate ale unor mâini nervoase? Auziţi bătăile rapide ale inimii, rugăciunea rostită în gând de jucătorul care cere ca următoarea carte să fie mai bună pentru el şi necâştigătoare pentru ceilalţi?
Păşiţi în cazinourile luxoase din elegantele hoteluri şi vapoare fluviale. V-aţi pierdut cumva într-un labirint cu viu coloratele automate pentru jocuri de noroc? V-a asurzit zgomotul manetelor trase şi huruitul roţilor care se învârt? Indiferent dacă sunt sau nu câştigători, acesta este sunetul muzicii care le place jucătorilor. „Pentru ei, emoţia constă în fiorul pe care îl ai în timp ce aştepţi să vezi ce-o să se întâmple la următoarea acţionare a acestei manete a automatului de jocuri de noroc“, spune patronul unui cazinou.
Strecuraţi-vă prin jungla de oameni spre mesele aglomerate de la ruletă. Puteţi fi hipnotizaţi de roata cu compartimentele ei roşii şi negre care se învârt sub ochii voştri. Sunetul produs de bila care cade sporeşte vraja. Se învârte o dată şi încă o dată, iar locul în care se opreşte hotărăşte dacă vei câştiga sau vei pierde. La o singură rotire a roţii se pierd deseori mii de dolari.
Înmulţiţi aceste imagini şi scenarii cu câteva zeci de mii, jucătorii cu nenumărate milioane, iar localurile cu mii, pe întregul glob. Jucătorii merg în toate colţurile lumii cu avionul, cu trenul, cu autobuzul, cu vaporul şi cu maşina ca să-şi astâmpere setea după jocurile de noroc. Această sete a fost numită „boala ascunsă, viciul anilor ’90: jocul de noroc pătimaş“. „Prevăd că deceniul ’90 va marca în întreaga lume apogeul istoric al jocurilor de noroc legalizate“, declara cercetătorul american Durand Jacobs, o autoritate în materie de jocuri de noroc.
În 1993, în Statele Unite, de exemplu, numărul americanilor care au frecventat cazinourile — de 92 de milioane de ori — a fost mai mare decât numărul americanilor care au mers pe stadioane să vadă meciurile de base-ball din liga profesionistă. Construirea de localuri noi pentru jocurile de noroc pare nesfârşită. Proprietarii hotelurilor de pe ţărmul răsăritean al Statelor Unite sunt încântaţi. „Nici pe departe nu există suficiente camere ca să le cazăm pe cele aproximativ 50 000 de persoane care vizitează zilnic cazinourile.“
În 1994, în multe dintre statele din sud, unde, doar cu puţin timp în urmă, jocul de noroc era considerat un păcat, acum este întâmpinat cu braţele deschise şi este considerat un salvator. „Azi, regiunea numită Zona Bibliei ar putea la fel de bine să fie numită Zona Douăzeci şi Unu, cu cazinouri plutitoare sau cu altele situate pe uscat pretutindeni în statele Mississippi şi Louisiana şi cu altele care urmează să fie construite în Florida, Texas, Alabama şi Arkansas“, se arăta în revista U.S.News & World Report. Unii conducători religioşi şi-au schimbat la 180 de grade punctul de vedere potrivit căruia jocul de noroc ar fi un păcat. De exemplu, în 1994, când oficialităţile municipale din New Orleans, Louisiana, au sfinţit primul cazinou plutitor de pe râul Mississippi, unul dintre preoţi a rostit o rugăciune, mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru „posibilitatea de a juca: o virtute cu care, spunea el, ai binecuvântat oraşul“.
Se estimează că, până în anul 2000, 95 la sută dintre americani vor locui la o distanţă de 3–4 ore de mers cu maşina de un cazinou. Indienii americani au primit şi ei o felie uriaşă din „plăcinta“ jocurilor de noroc. În U.S.News & World Report se arăta că guvernul Statelor Unite a aprobat până în prezent administrarea de către aceştia a 225 de cazinouri şi săli de bingo din întreaga ţară în care se juca cu mize mari.
Dacă la acestea adăugăm saloanele unde se joacă cărţi, pariurile sportive, cursele de cai şi de câini, jocurile bingo patronate de biserică şi altele de acest gen, se înţelege cum în anul 1993 americanii au cheltuit în mod legal pe pariuri 394 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creştere de 17,1 la sută faţă de anul precedent. Cei care nu aprobă jocurile de noroc rămân perplecşi. „Cele mai mari lucruri pe care le avem pentru a-i ajuta pe oameni sunt bisericile, templele şi guvernul“, a afirmat directorul executiv al unui Consiliu al Pasionaţilor de Jocuri de Noroc. „Iar acum toţi aceştia se ocupă cu afacerea jocurilor de noroc.“ Un ziar american a numit Statele Unite drept o „Ţară a jocurilor de noroc“ şi a afirmat că jocurile de noroc sunt „adevărata distracţie naţională a Americii“.
În Anglia, prima loterie a fost înfiinţată încă din 1826, iar vânzările se spune că sunt înfloritoare. De asemenea, are loc o formidabilă explozie de bingo, se menţiona în The New York Times Magazine. „Moscova este plină de cazinouri aglomerate. Iar jucătorii libanezi îşi riscă efectiv viaţa ca să frecventeze cu regularitate casele de jocuri de noroc din Beirutul de Vest, acestea fiind atacate atât de miliţieni, cât şi de fundamentaliştii religioşi“, se arăta în ziarul Times. „Marii câştigători sunt escortaţi până acasă de către paznicii înarmaţi cu mitraliere ai cazinourilor.“
„Canadienii nu-şi dau seama că sunt o naţiune de jucători“, spunea un observator provincial canadian de jocuri de noroc. „În unele privinţe, poate că în Canada participarea la jocurile de noroc este mai ridicată decât în Statele Unite“, adaugă el. „Canadienii au cheltuit anul trecut peste 10 miliarde de dolari cu pariurile şi cu rămăşagurile legale — aproape de 30 de ori mai mult decât au cheltuit cu frecventarea cinematografelor“, se arăta în ziarul The Globe and Mail. „În Canada, industria bingo este mult mai dezvoltată decât este sau a fost vreodată în Statele Unite. Loteria este mult mai dezvoltată în Canada. La fel stau lucrurile şi în cazul curselor de cai“, se menţiona în acelaşi ziar.
„Nimeni nu ştie câţi pasionaţi ai jocurilor de noroc există în Africa de Sud“, se arăta într-un ziar sud-african, „dar numărul lor este cel puţin de ordinul «miilor»“. Guvernul Spaniei este însă la curent cu această problemă şi cu numărul crescând de jucători. Statisticile oficiale arată că mulţi dintre cei 38 de milioane de locuitori au pierdut într-un singur an la jocurile de noroc 25 de miliarde de dolari, Spania devenind în felul acesta una dintre ţările cu cei mai mulţi pasionaţi ai jocurilor de noroc. „Spaniolii sunt jucători inveteraţi“, a declarat o persoană care a fondat o asociaţie în sprijinul jucătorilor. „Au fost dintotdeauna. . . . Ei fac pariuri la cursele de cai, la fotbal, joacă la loterie şi, bineînţeles, la ruletă, la poker, la bingo şi la acele infernale automate mâncătoare de bani.“ În Spania abia în ultimii ani s-a recunoscut că viciul jocurilor de noroc este un chin psihologic.
Datele de care dispunem dezvăluie că Italia a fost cuprinsă şi ea de febra jocurilor de noroc. Miliarde de lire se cheltuiesc la loterii şi la jocurile de noroc în care este implicat sportul, iar altele cu concursurile din ziare şi la mesele de joc. „Jocul de noroc a pătruns în fiecare aspect al vieţii cotidiene“, se arăta într-un raport prezentat de un grup de cercetare finanţat de guvern. Azi „jocurile de noroc au atins culmi nebănuite cu câtva timp în urmă“, se menţiona în The New York Times, „şi, de la funcţionarii guvernamentali până la preoţii din parohii, cursa după noi surse de câştig de pe urma jocurilor de noroc continuă“.
Cât este de adevărat lucrul acesta! De multe ori, jocurile de noroc afectează fiecare aspect al vieţii oamenilor, după cum vom vedea în articolele următoare.
[Text generic pe pagina 4]
Cândva era considerat un păcat, acum este un „salvator“.
[Text generic pe pagina 5]
Pandemia jocurilor de noroc cuprinde întregul pământ.