De la cititorii noştri

Operaţie la ochi Am avut plăcerea să citesc articolul dumneavoastră intitulat „Cheratotomie radială — Ştiţi ce înseamnă?“ (22 septembrie 1994).a În calitate de chirurg oftalmolog am experimentat acest procedeu pe propriii mei ochi, pe lângă alte peste 2 000 de operaţii efectuate chiar de mine, de aceea am fost impresionat foarte mult de calitatea şi exactitatea articolului dumneavoastră. Din nefericire, informaţiile la care are acces publicul prin intermediul mediilor de informare nespecializate în medicină sunt adesea inexacte şi eronate. Consider că articolul dumneavoastră a explicat într-un mod excelent avantajele şi dezavantajele cheratotomiei radiale.

R. F. B., Statele Unite

Moarte Doresc să-mi exprim recunoştinţa pentru articolele „De ce a trebuit să moară tata?“ (22 octombrie 1994) şi „Cum pot să-mi revin după moartea tatălui meu?“ (8 noiembrie 1994) din cadrul rubricii „Tinerii se întreabă . . .“. Părinţii mei trăiesc, însă recent am fost răvăşită de moartea a două persoane pe care le-am iubit. Aceste articole mi-au adus o mare mângâiere şi mi-au arătat cum pot depăşi o durere ca aceasta.

T. H., Franţa

Tatăl meu a murit la Sala Regatului după ce a ţinut o cuvântare. De atunci mă lupt cu durerea şi cu mânia. Mă gândeam că nu e drept ca cineva atât de îndrăgit şi de devotat lui Iehova să moară aşa, dintr-o dată. Citind aceste articole am simţit că Iehova îmi poartă de grijă şi că vrea să-mi vindece inima zdrobită.

S. A., Nigeria

După ce tatăl meu a murit de cancer, mi-a fost extraordinar de greu să mă obişnuiesc cu ideea. M-a impresionat modul în care acest articol îmi exprima atât de bine sentimentele. Ceea ce mă doare cel mai mult este faptul că tata nu poate vedea viaţa mea de acum. Tocmai am început să-mi văd împlinindu-se visul de o viaţă: cariera de evanghelizator cu timp integral. Atât de mult aş fi vrut să vadă şi el lucrul acesta! Fără îndrumarea sa minunată şi fără înţelepciunea sa îmi este greu uneori, însă faptul că există alţii care se îngrijesc de mine îmi aduce o adevărată mângâiere.

C. T., Statele Unite

Lumea în obiectiv Vă felicit pentru modul îngrijit în care publicaţi revista Treziţi-vă! Apreciez îndeosebi rubrica „Lumea în obiectiv“. Deşi abordează pe scurt diferite subiecte, sfaturile ei utile, curiozităţile şi observaţiile ei m-au ajutat să-mi schimb multe dintre obiceiuri. „Lumea în obiectiv“ constituie o lectură cât se poate de plăcută.

T. C. C., Brazilia

Metoda lui Heimlich De 11 ani sunt instructor la un curs de acordare a primului ajutor şi doresc să fac unele remarci referitoare la articolul „Când cineva s-a înecat cu mâncare“, din cadrul rubricii „Lumea în obiectiv“ (22 octombrie 1994). Aţi amintit de aşa-numita metodă a lui Heimlich. Totuşi, este un lucru bine ştiut faptul că o lovitură în plexul solar poate provoca blocarea respiraţiei. Metoda lui Heimlich ar putea astfel înrăutăţi lucrurile într-o situaţie în care este necesară acordarea primului ajutor.

G. B., Austria

Unele autorităţi medicale europene consideră că metoda lui Heimlich este riscantă şi o recomandă doar în cazuri extreme. Însă medicii din Statele Unite sunt în general de părere că, atunci când este corect efectuată, metoda lui Heimlich este mai eficientă decât oricare dintre celelalte metode folosite pentru acordarea primului ajutor unei persoane care s-a înecat cu mâncare. Riscul unor leziuni interne este considerat minor în comparaţie cu riscul de a muri înecat cu mâncare. De exemplu, un studiu efectuat în Statele Unite a relevat faptul că în urma folosirii acestei metode s-au înregistrat numai patru perforări gastrice. Dacă medicii europeni şi americani vor ajunge în curând la un acord în acest sens, rămâne de văzut. — ED.

[Notă de subsol]