De la cititorii noştri
Părinţi care îşi susţin copiii Vă mulţumesc foarte mult pentru seria de articole „Părinţi — Susţineţi-vă copiii!“ (8 octombrie 1994). Recent, directoarea şcolii la care este elevă fiica mea cea mică a discutat cu un grup de părinţi despre problema unei bune comunicări părinte-profesor. I-am dus directoarei revista amintită, iar ea a citit-o imediat. Două săptămâni mai târziu fiica mea mi-a adus publicaţia lunară a şcolii. În ea era redată porţiunea referitoare la o bună comunicare, astfel încât întreaga şcoală a putut beneficia de sfaturile respective.
W. B., Statele Unite
Orfini Mi-a plăcut articolul „Un orca? Un delfin? Nu, un orfin!“ (22 aprilie 1994) în care se vorbea despre hibridul orca-delfin. În încheiere l-aţi numit o „ocazie de a observa uluitoarele posibilităţi de varietate cu care Dumnezeu şi-a înzestrat creaţia“. Cu lucrul acesta nu am fost de acord, întrucât în condiţii de mediu normale împerecherea nu s-ar fi produs.
K. G., Statele Unite
Noi nu am spus că o astfel de împerechere a fost ceva normal sau că Dumnezeu a fost răspunzător de aceasta. Totuşi, nu i se poate atribui omului meritul pentru existenţa unei creaturi atât de fascinante. Hibrizii există numai datorită unor „posibilităţi de varietate cu care Dumnezeu şi-a înzestrat creaţia“. Articolul nostru i-a acordat aşadar lui Dumnezeu meritul cuvenit. — ED.
Sporturi care-ţi dau fiori În articolul „Tinerii se întreabă . . . Sporturi care-ţi dau fiori — Ar trebui să risc?“ aţi procedat bine că i-aţi avertizat pe tineri de posibilele pericole ale sportului bungee jumping (8 septembrie 1994). La mai puţin de o săptămână după ce am citit articolul, BBC-ul a anunţat că patru tineri au suferit leziuni grave la ochi din cauza bungee jumping-ului. Vă mulţumesc pentru minunata dumneavoastră revistă.
D. F., Anglia
Articolul despre sporturile care sfidează moartea m-au trezit la realitate! Odată m-am căţărat pe o stâncă abruptă şi m-am trezit că nu mai puteam nici să înaintez, nici să cobor. Şi astăzi mă cutremur când mă gândesc cât de aproape am fost de moarte. Cât de stupid ar fi fost să-mi pierd viaţa!
L. T., Statele Unite
Mi-a plăcut foarte mult articolul. În regiunea în care trăiesc eu, copiii practică multe sporturi de genul acesta. Întotdeauna încearcă să mă determine şi pe mine să mă alătur lor. Însă la ştiri văd deseori cazuri în care unele persoane mor sau se accidentează grav în astfel de sporturi aşa-zis amuzante, cum sunt cele despre care îmi vorbesc copiii. După ce am citit articolul, mi-am dat seama că ar fi neînţelept ca, de dragul unei simple senzaţii de moment, să-mi pun în pericol viaţa pe care mi-a dăruit-o Iehova Dumnezeu.
J. S., Statele Unite
SIDA Cu mai bine de trei ani în urmă am început să slujesc ca evanghelizator cu timp integral. Acum însă nu mai pot s-o fac. Am SIDA. Vă mulţumesc pentru modul deschis în care aţi abordat acest subiect dificil în articolul „Cum să-i ajutăm pe cei bolnavi de SIDA?“ (22 mai 1994). Mi-am dat seama că sunteţi sincer preocupaţi de problemele fiecăruia. Se pare însă că mulţi nu au înţeles acele părţi din articol care ne încurajează să dăm dovadă de compasiune faţă de cei afectaţi de boală, ci s-au concentrat asupra ‘măsurilor de precauţie rezonabile’ menţionate. Este ca şi cum articolul le-ar fi dat unora dreptul de a fi rezervaţi. Nu pot face altceva decât să mă întreb ce se va întâmpla atunci când starea sănătăţii mele se va înrăutăţi şi voi avea realmente nevoie de iubirea şi de sprijinul fraţilor mei. Vor refuza oare unii să mă viziteze de frică să nu contracteze virusul?
M. N., Statele Unite
Apreciem foarte mult cuvintele tale sincere. Intenţia noastră nu a fost aceea de a descuraja sprijinirea victimelor bolii SIDA. Acesta este de fapt motivul pentru care am afirmat: „Conform opiniei generale, SIDA nu se transmite prin contacte normale ocazionale. . . . Pare a fi neraţional ca cineva să se teamă în mod exagerat să stea lângă cineva bolnav de SIDA“. Măsurile de precauţie sugerate îi pot ajuta pe alţii să se simtă în siguranţă atunci când manifestă compasiune faţă de victimele bolii SIDA. — ED.