Situaţia sănătăţii în lume — o prăpastie în creştere
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN BRAZILIA
CÂND Ali Maow Maalin din Somalia s-a îmbolnăvit de variolă în 1977, el nu a ajuns numai în spital, ci şi pe prima pagină a ziarelor. După ce a fost tratat şi vindecat, OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a anunţat în 1980 că variola — după ce, timp de secole, a făcut ravagii în rândul a milioane de oameni — a fost eradicată de pe faţa pământului. S-a spus că Ali a fost ultima victimă din lume.
În 1992, OMS a prezentat alte realizări din domeniul îngrijirii medicale: Pe parcursul anilor ’80, tot mai mulţi oameni din ţările în curs de dezvoltare au ajuns să aibă acces la apă potabilă necontaminată şi la instalaţii sanitare. În plus, un procent mai mare din populaţia ţărilor slab dezvoltate a ajuns să aibă acces pe plan local la servicii medicale. Ca urmare, pe parcursul ultimului deceniu, rata mortalităţii în rândul copiilor a scăzut în unele locuri.
Realităţi înspăimântătoare
Aceste realizări sunt însă anulate de eşecuri şi eclipsate de ameninţări care încep să se contureze. Să vedem câteva realităţi înspăimântătoare.
HIV/SIDA — Peste 17 000 000 de persoane de pe întregul glob sunt infectate cu HIV, virusul care provoacă SIDA. Circa 3 000 000 au fost infectate într-unul din anii recenţi, adică aproape 8 000 pe zi. Peste un milion de copii au contractat HIV. Numărul copiilor morţi de SIDA s-ar putea să anuleze în curând orice realizare obţinută în ultimele decenii în vederea supravieţuirii copiilor. Iar această epidemie de-abia acum se află pe punctul de a ajunge într-o stare explozivă în multe locuri, cum ar fi în Asia. Peste 80 la sută din totalul victimelor HIV, se spune în Aids and Development, trăiesc în ţările în curs de dezvoltare.
Tuberculoza (TBC) — Deşi în ultimele două decenii a fost în mare măsură ignorată, tuberculoza bântuie din nou prin lume, ucigând circa trei milioane de persoane în fiecare an, ceea ce face ca ea să fie ucigaşul principal din lume în ce priveşte bolile infecţioase. Peste 98 la sută din acest număr de morţi provine din ţările aflate în curs de dezvoltare. Şi pentru ca situaţia să fie şi mai gravă, bacteria TBC s-a aliat cu virusul HIV, formând o alianţă ucigătoare cu rezultate devastatoare. Se crede că până în anul 2000 vor muri de TBC, în fiecare an, un milion de persoane infectate cu virusul HIV.
Cancerul — Numărul cazurilor de cancer din ţările în curs de dezvoltare este în prezent mai mare decât cel din ţările dezvoltate.
Bolile de inimă — „Ne aflăm în pragul unei catastrofe coronariene la nivel mondial“, avertizează medicul Ivan Gyarfas de la OMS. Bolile de inimă nu mai sunt un flagel ce afectează doar ţările industrializate. În America Latină, de exemplu, bolile de inimă vor ucide de două sau de trei ori mai mulţi oameni decât bolile infecţioase. În următorii câţiva ani, trombozele coronariene şi apoplexiile vor fi principala cauză a morţii în ţările în curs de dezvoltare.
Bolile tropicale — OMS lansează următorul avertisment: „Bolile tropicale par să fi scăpat de sub control, holera răspândindu-se în Americi . . ., epidemiile de friguri galbene şi de febră denga afectând un număr chiar mai mare, iar în ce priveşte malaria, situaţia înrăutăţindu-se“. Revista Time declară: „În ţările sărace din lume, lupta împotriva bolilor infecţioase este deja un dezastru“. Numai numărul victimelor care mor de malarie este în prezent de aproape două milioane pe an, şi aceasta după ce s-a crezut că a fost în mare măsură eradicată acum circa 40 de ani.
Bolile diareice — Tributul plătit de tineri în ţările în curs de dezvoltare este alarmant. Aproape 40 000 de copii mor în fiecare zi din cauza infecţiilor sau a malnutriţiei; la fiecare opt secunde moare un copil numai din cauza bolilor diareice.
Sănătatea şi sărăcia — o legătură
Ce ne spune această imagine a sănătăţii? „Ţările în curs de dezvoltare sunt atinse de un dublu flagel“, declară un expert în domeniul sănătăţii. „Ele sunt acum ţinta tuturor bolilor cronice care au apărut în prezent, dar şi ţinta bolilor tropicale care există încă.“ Rezultatul? O „ruptură geografică“ îngrijorătoare a devenit clară, menţionează cartea Achieving Health for All by the Year 2000. Astfel, îngrijirea medicală din circa 40 de ţări din Africa şi Asia „nu ţine pasul cu restul lumii“. Prăpastia în ce priveşte sănătatea este uriaşă — şi în continuă creştere.
Deşi există numeroase motive pentru care această prăpastie creşte, o cauză principală a unei sănătăţi precare „o constituie sărăcia“, declară revista World Health (compară cu Proverbele 10:15). Adesea, sărăcia îi condamnă pe oameni să trăiască în locuinţe inadecvate, caracterizate prin lipsa instalaţiilor sanitare, a apei care să nu prezinte vreun pericol pentru sănătate şi să fie în cantitate suficientă şi prin înghesuială din cauza lipsei de spaţiu. Aceşti trei factori nu numai că sunt o piedică în calea sănătăţii, dar şi contribuie în realitate la răspândirea bolilor. Adăugaţi la acestea malnutriţia, care slăbeşte capacitatea de apărare a corpului împotriva îmbolnăvirilor, şi veţi putea înţelege de ce sărăcia distruge sănătatea la fel cum carii distrug lemnul.
Când bolile ucigătoare contaminează locuinţele, mutilează trupurile şi ucid copiii, cei mai grav afectaţi sunt cei săraci. Iată câteva exemple. În regiunile sărace din Africa de Sud, numărul cazurilor de tuberculoză este de o sută de ori mai mare decât în zonele cu un venit mare din aceeaşi ţară. În zonele sărace din Brazilia mor de pneumonie şi gripă de şase ori mai mulţi oameni decât în ţinuturile învecinate mai bogate. Iar în familiile nevoiaşe din India mor de zece ori mai mulţi sugari decât în familiile bogate din aceeaşi ţară. Realitatea dureroasă este foarte clară: „Sărăcia dăunează sănătăţii!“
Nu este de mirare că mai mult de un miliard de locuitori ai mahalalelor de pe întregul glob rămân cu un sentiment de disperare. Cauzele fundamentale ale sărăciei nu se află sub controlul lor, iar consecinţele care provoacă apariţia bolilor le domină viaţa. Dacă sunteţi o victimă a urmărilor nefericite ale sărăciei, v-aţi putea simţi prinşi fără speranţă pe partea dezavantajată a prăpastiei sănătăţii. Totuşi, sărac sau nu, există câteva măsuri pe care le puteţi lua pentru a vă proteja atât sănătatea dumneavoastră, cât şi pe cea a copiilor dumneavoastră. Care sunt acestea? Următorul articol oferă câteva sugestii.