ABC-ul alăptării

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN NIGERIA

În cazul în care, asemenea multor mame, v-aţi decis să vă alăptaţi micuţul, aţi ales una dintre îngrijirile iubitoare puse la dispoziţia noastră de către Creatorul omenirii. Laptele pe care propriul vostru corp îl produce va satisface exact necesităţile nutritive ale copilaşului vostru, făcându-l să crească şi să se dezvolte sănătos. În plus, acesta îl va feri pe nou-născut de bolile obişnuite. OMS [B] (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) afirmă pe drept cuvânt: „[Laptele matern] este cea mai bună hrană pe care o poate primi vreodată un copil. Toţi substituenţii, inclusiv laptele de vacă, laptele praf şi fierturile de cereale, sunt de o calitate inferioară“.

Alăptarea este avantajoasă şi pentru voi. Nu este necesar să spălaţi sau să sterilizaţi biberoane şi nu este necesar să vă ridicaţi din pat în toiul nopţii şi să mergeţi la bucătărie pentru a-i prepara mâncare micuţului vostru. Alăptarea vă este benefică şi pe plan fizic, deoarece vă va ajuta să daţi jos kilogramele pe care le-aţi acumulat în timpul gravidităţii şi va face ca uterul să revină la mărimea lui normală. De asemenea, cercetările efectuate indică faptul că femeile care îşi alăptează copiii sunt mai puţin expuse riscului de a se îmbolnăvi de cancer la sân.

„Practic, fiecare mamă îşi poate alăpta copilaşul“, ne asigură Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii. Deci, probabil şi dumneavoastră. Însă, poate veţi descoperi că alăptarea nu este atât de uşoară pe cât v-aţi aşteptat, îndeosebi dacă o faceţi pentru prima dată. Aceasta pentru că, deşi este ceva natural, alăptarea nu se face din instinct; ea este o deprindere pe care trebuie s-o învăţaţi. S-ar putea să constataţi că vor fi necesare câteva zile sau chiar câteva săptămâni până când pentru voi şi micuţii voştri va deveni o deprindere care vă procură bucurie şi plăcere.

Înainte ca bebeluşul să vină pe lume

Dacă aţi încercat să alăptaţi, însă rezultatul a fost un eşec, discutaţi cu alte mame cu experienţă. Ele vă pot ajuta să evitaţi sau să depăşiţi problemele. Ele vă pot ajuta şi să dobândiţi încredere în propria voastră capacitate de a vă alăpta corespunzător bebeluşul.

În perioada gravidităţii şi după aceea, este necesar să vă odihniţi destul. În plus, aveţi grijă să vă hrăniţi suficient. Breastfeeding (Alăptarea), o publicaţie editată de OMS, declară: „Hrănirea insuficientă înainte sau în perioada gravidităţii poate fi cauza unei dezvoltări deficitare a copilului în uter. Aceasta poate însemna, de asemenea, că mama nu acumulează suficientă grăsime pentru a secreta mai târziu suficient lapte. Aşadar, este necesar ca, în perioada gravidităţii şi în timpul cât alăptează, mama să aibă o dietă echilibrată şi diversificată“.

Este foarte important, de asemenea, ca mama să-şi îngrijească sânii. În ultimele luni de graviditate, când faceţi baie, spălaţi-vă sânii, însă nu cu săpun. Glandele din areolă (zona închisă la culoare din jurul mameloanelor) secretă un lubrifiant antibacterial care menţine mameloanele umede şi le apără împotriva infecţiilor. Săpunul poate usca mameloanele şi poate înlătura sau neutraliza lubrifiantul. Dacă pielea sânilor se usucă sau simţiţi mâncărime, puteţi folosi o cremă sau o loţiune calmantă. Însă acestea nu trebuie aplicate pe mameloane sau areole.

În trecut, medicii le recomandau mamelor să-şi „întărească“ mameloanele în perioada gravidităţii fricţionându-le energic. Deşi se credea că aceasta ar împiedica iritarea mameloanelor în timpul alăptării, studiile efectuate arată că astfel de exerciţii nu sunt prea utile. Iritaţiile se produc de obicei când sugarul stă într-o poziţie incorectă la sân.

O alăptare corespunzătoare nu depinde de mărimea şi de forma sânului, însă un sugar nu poate prinde un mamelon întors sau turtit. Puteţi să vă faceţi singure un control printr-o uşoară apăsare cu degetul mare şi cu degetul arătător chiar în spatele fiecărui mamelon pentru a fi sigură că acesta iese în afară. Dacă nu iese, adresaţi-vă medicului. Acesta vă poate recomanda un aşa-zis sân-scoică, un dispozitiv simplu purtat în timpul gravidităţii sau între perioadele de alăptare. „Scoicile“ deseori îmbunătăţesc forma unui mamelon turtit sau întors.

Primele zile

Este bine dacă începeţi să alăptaţi nou-născutul în decursul primei ore după naştere. Unii s-ar putea gândi că, imediat după tot efortul depus în timpul naşterii, atât mama, cât şi nou-născutul vor fi prea obosiţi pentru a se „saluta“ reciproc. Însă, de cele mai multe ori, mama arde de nerăbdare să trăiască acel moment, iar micuţul, după câteva minute necesare acomodării la viaţa extrauterină, caută cu ardoare mângâierea sânului.

Mamele care tocmai au născut îşi pot alăpta nou-născutul cu un lichid gălbui sau translucid numit colostru. Acest „aur lichid“ este extrem de sănătos pentru copil. El conţine componenţi care luptă împotriva bacteriilor dăunătoare. De asemenea, este bogat în proteine şi sărac în glucide şi grăsimi, ceea ce face ca acesta să fie alimentul ideal pentru primele zile de viaţă ale sugarului. În afară de cazul în care intervin unele probleme de natură medicală, bebeluşul nu va avea nevoie să mănânce sau să bea altceva. Faptul de a-i oferi sugarului hrană suplimentară cu biberonul îl poate face să renunţe la supt şi să prefere să mănânce cu biberonul, deoarece acesta pretinde mai puţin efort.

În general, între ziua a doua şi a cincea de la naştere, mamele încep să producă lapte fără colostru. Fluxul mare de sânge care există în această perioadă în sâni poate mări sânii şi-i poate face moi. Acest lucru este normal. De regulă, alăptarea poate înlătura acest neajuns. Uneori însă, sânii care se umflă fac ca mameloanele să se turtească. Deoarece aceasta îngreunează suptul, mamele trebuie să mulgă ele o anumită cantitate de lapte. Puteţi face aceasta masând cu ambele mâini fiecare sân, începând de la baza sânului spre mamelon.

Nu puteţi măsura cât lapte suge bebeluşul de la sân, însă nu vă faceţi probleme — corpul vostru poate asigura toată cantitatea necesară sugarului, chiar dacă sunt gemeni! Cu cât alăptaţi mai mult, cu atât veţi avea mai mult lapte. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu este necesar să suplimentaţi masa sugarului hrănindu-l cu alte lichide, cum ar fi laptele de vacă sau cel preparat din lapte praf. Dacă o veţi face, sugarul va suge tot mai puţin de la sân. În ce vă priveşte, aceasta înseamnă că veţi avea tot mai puţin lapte.

„La naştere, copiii normali născuţi la termen nu sunt nici pe departe atât de neajutoraţi cum se credea şi îşi pot organiza singuri mesele într-un mod convenabil pentru ei şi pentru mamele lor numai dacă ceilalţi îi lasă s-o facă“, scrie Gabrielle Palmer în The Politics of Breastfeeding (Politica alăptării). Principiul călăuzitor este acela al cererii şi ofertei — când bebeluşul vă cere de mâncare (de obicei plângând), voi i-o puneţi la dispoziţie. La început, cererea va veni la fiecare două sau trei ore. Trebuie să-l puneţi pe bebeluş să sugă la ambii sâni de fiecare dată când îl alăptaţi. Majoritatea se satură în 20 până la 40 de minute, deşi unora le place să mănânce pe îndelete, cu pauze. Aceşti micuţi „gură-cască“ au nevoie poate chiar de o oră ca să termine de mâncat. În general, sugarul mănâncă suficient dacă este alăptat de cel puţin opt ori în 24 de ore, dacă îl auziţi înghiţind şi dacă udă cel puţin opt scutece pe zi, începând din ziua a cincea.

Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care trebuie să le cunoaşteţi despre alăptare este poziţionarea corectă a copilului la sân. Dacă nu-l ţineţi într-o poziţie corectă, copilul nu va suge suficient lapte. Unii sugari refuză chiar să mănânce.

O poziţionare incorectă poate genera o altă problemă frecventă: mamelonul se poate fisura sau poate provoca dureri. Lucrarea Breastfeeding Source Book declară: „Durerile la mameloane sunt provocate de mai mulţi factori, însă unul dintre cei mai importanţi este cât de bine «prinde» sugarul sânul, iar aceasta la rândul ei depinde în mare măsură de poziţia capului faţă de sân. O poziţionare este corectă atunci când sugarul stă aproape de sân, cu capul într-o poziţie normală (fără să se uite în sus, în jos sau într-o parte), chiar în dreptul mamelonului, fără să trebuiască să tragă de el într-o parte“.

Ideal ar fi ca buzele sugarului să fie ca o pecete pusă pe sân, la o distanţă de cel puţin 3 centimetri în spatele mamelonului. Veţi şti că poziţia este corectă dacă sugarul este întors cu tot corpul spre voi, dacă trage laptele cu putere sugând mult odată, dacă este relaxat şi fericit şi dacă pe voi nu vă doare mamelonul.

Când se face înţărcarea?

După primele câteva săptămâni, mama şi sugarul se vor cunoaşte reciproc, între ei stabilindu-se, probabil, o rutină plăcută care le procură bucurii amândurora. În următoarele patru până la şase luni nu va fi necesar ca sugarul să bea şi să mănânce altceva decât lapte de la sân. După aceea, trebuie să includeţi treptat alte alimente, cum ar fi piure de legume, cereale sau fructe. Totuşi, înainte ca sugarul să împlinească nouă sau zece luni, principalul aliment al acestuia trebuie să fie laptele matern; aşadar, întotdeauna este bine să-l puneţi pe copil să sugă înainte de a-i da alimente solide.

Cât timp trebuie să continuaţi alăptarea? Cât mai mult posibil, recomandă OMS. Numeroase mame continuă să-şi alăpteze copilul chiar şi în al doilea an de viaţă, fiind preocupate mai mult de sănătatea copilului decât de vârsta acestuia. Cartea Mothering Your Nursing Toddler menţionează: „Nu trebuie să depunem eforturi ca să observăm că micuţii noştri au nevoie să fie alăptaţi în continuare — sunt fericiţi când sug şi supăraţi când nu li se permite s-o facă. Un argument simplu, dar irezistibil, care pledează în favoarea alăptării în continuare este acela de a-l vedea pe copil mulţumit“.

Dovada existenţei unui Creator iubitor

În timp ce-ţi alăptezi bebeluşul, poate noaptea târziu, când restul familiei doarme, gândeşte-te la Creatorul acestui aranjament. Chiar dacă nu înţelegi procesele fizice complexe care-l fac posibil, minunăţia numită „alăptare“ te va ajuta să vezi înţelepciunea şi iubirea Creatorului nostru.

Gândeşte-te la faptul că pentru sugari nu există aliment mai bun decât laptele matern. Acesta satisface toate necesităţile nutritive ale sugarului în primele luni de viaţă. Totodată, este un medicament-minune care îl ocroteşte împotriva bolilor. Este un aliment sigur, igienic, gata preparat şi nu costă nimic. Este universal-accesibil, iar producerea lui creşte pe măsură ce copilul creşte.

Mai gândiţi-vă şi la faptul că alăptarea constituie o experienţă care îi procură plăcere atât mamei, cât şi sugarului. Faptul că îl hrăneşte, că îşi aud vocea, că se ating şi că simt căldura fizică, toate acestea fac ca alăptarea să creeze între mamă şi copil o legătură strânsă, bazată pe iubire şi apropiere afectivă.

Într-adevăr, Creatorul acestui minunat aranjament este foarte demn de laude. Fără îndoială că veţi repeta cuvintele psalmistului David care a scris: „Te voi lăuda [Iehova], deoarece sunt minunat făcut, într-un mod care inspiră teamă. Lucrările tale sunt minunate“. — Psalmul 139:14, NW.

[Chenarul de la pagina 12]

Soţilor, fiţi un sprijin

• Spuneţi-i soţiei că sunteţi de acord să alăpteze. Asiguraţi-o de aceasta şi sprijiniţi-o într-un mod tandru.

• Ajutaţi-o să aibă o dietă echilibrată în perioada gravidităţii şi în timpul cât alăptează.

• Aveţi grijă ca să se odihnească suficient. O femeie extenuată nu poate produce destul lapte. N-aţi putea să reduceţi din responsabilităţile pe care le are de îndeplinit purtându-le de grijă celorlalţi copii sau preluând din treburile gospodăreşti pe care le face ea?

• Dacă soţia este relaxată şi fericită, secreţia lactată este mai abundentă. Faceţi-o să fie mereu cât mai fericită cu putinţă. Ascultaţi-o când are probleme şi ajutaţi-o să le rezolve.

[Chenarul de la pagina 13]

Sân contra biberon

„Laptele matern este mai nutritiv, mai igienic, conţine anticorpi împotriva bolilor obişnuite şi reduce riscul ca mama să se îmbolnăvească de cancer la sân sau de cancer ovarian. Pe lângă faptul că este costisitor, laptele praf pentru sugari este adeseori diluat cu apă infectată şi îi este administrat copilului cu biberoane nesterilizate. În comunităţile sărace, diferenţa este atât de mare, încât aproximativ 1 milion de vieţi tinere ar putea fi salvate anual dacă mamele din întreaga lume ar recurge numai la tehnica alăptării în primele patru până la şase luni de viaţă.“ — The State of the World’s Children 1993, publicaţie editată de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii.