Lumea în obiectiv

O focalizare corectă

După câteva eşecuri penibile, agenţia spaţială americană NASA se pare că a transformat un fiasco într-un triumf. Telescopul spaţial Hubble, lansat de NASA pe orbită în 1990, a avut o defecţiune la o oglindă principală, lucru ce împiedica telescopul să focalizeze corect imaginile. Însă în decembrie 1993, câţiva astronauţi au petrecut 30 de ore în spaţiu pentru a instala sisteme optice de corecţie la telescopul miop şi pentru a înlocui instrumentele uzate. Rezultatul? Revista New Scientist semnalează: „În unele privinţe, Hubble funcţionează mai bine decât s-a prognozat iniţial“. Potrivit cu revista Newsweek, „rezoluţia telescopului Hubble este acum atât de mare încât ar putea să spioneze un licurici aflat la 14 000 de kilometri distanţă“. Se spune că Duccio Macchetto de la Agenţia Spaţială Europeană, după ce a văzut unele imagini luate de telescopul acum îmbunătăţit, a exclamat: „Tot ce pot spune este: «Grozav!»“

Terorişti în şcolile din Australia

În Australia, copiii din şcoli se comportă violent încă de la o vârstă fragedă, semnalează ziarul The Australian. În această ţară, 20 la sută din copii afirmă că nu se simt în siguranţă la şcoală; unul din şapte copii este terorizat în mod obişnuit. Cercetătorii fac observaţia că copii agresivi tind să fie cei cu rezultate slabe la învăţătură, cărora le lipseşte respectul de sine. Cercetările sugerează faptul că filmele, videocasetele şi programele prezentate de mass-media, care abundă în violenţă, au în mod categoric o influenţă asupra tinerilor. Cei mai necruţători agresori sunt băieţii, iar cele mai obişnuite victime sunt fetele şi personalul şcolii. Chiar şi profesorii suferă de pe urma teroriştilor din şcoli, iar mulţi nu doresc acum să mai aibă de-a face cu elevii cu care au probleme de frica represaliilor. O organizaţie a profesorilor a cerut să le fie puse la dispoziţie aparate de emisie-recepţie profesorilor care inspectează terenurile şcolii în timpul pauzei de prânz.

Cofeina şi graviditatea

În 1980, Departamentul American pentru Controlul Alimentelor şi Medicamentelor recomanda ca femeile gravide să-şi limiteze consumul de cofeină, o substanţă chimică ce se găseşte în cafea, ceai, cacao şi băuturile cola. Recomandarea se baza, în principal, pe experimente efectuate pe animale. De atunci însă, studiile efectuate în rândul femeilor gravide au demonstrat mai concludent faptul că este nevoie de atenţie când se foloseşte cofeină. The Journal of the American Medical Association a arătat recent că 75 la sută din femeile gravide consumă cofeină, cu toate că cele mai multe studii au indicat faptul că un consum mai mare de 300 de miligrame de cofeină pe zi (circa trei ceşti de cafea) îi poate dăuna fetusului. Un studiu mai recent însă sugerează faptul că unele cantităţi chiar mai mici de cofeină — 163 de miligrame pe zi — ar putea mări riscul apariţiei avortului spontan în cazul unor femei. Autorii studiului declară: „O recomandare rezonabilă ar fi aceea ca pe parcursul gravidităţii să se reducă consumul de băuturi ce conţin cofeină“.

Corpuri poluate, ecosisteme poluate

S-ar putea să nu fie surprinzător faptul că 3 020 de persoane din Statele Unite mor în fiecare an din cauza consumului de cocaină; efectele poluante ale acestui drog asupra corpului uman sunt bine cunoscute. Însă National Geographic a arătat recent faptul că producerea drogului duce, de asemenea, la poluarea gravă a râurilor şi a pârâurilor din pădurile tropicale din Bolivia, Peru şi Columbia. Revista nota: „În 1992, potrivit cu Departamentul American de Control al Drogurilor, au fost confiscate în întreaga lume de autorităţi circa 308 tone de cocaină. Pentru a se produce o asemenea cantitate — doar o fracţiune din totalul produs — au fost necesare 106 milioane de litri de petrol lampant, 4,2 milioane de litri de solvenţi, 1,1 milioane de litri de acid sulfuric, 70 000 de litri de acid clorhidric şi 14 000 de litri de amoniac. O mare parte din cantitatea totală este deversată în sisteme hidrografice, distrugând viaţa acvatică şi poluând apa pentru irigaţii şi cea potabilă“.

Răspândirea tulburărilor mintale

The New York Times raporta la începutul anului 1994: „Aproape unul din doi americani — 48 la sută — au suferit de o tulburare mintală la un moment dat al vieţii lor“. Un studiu condus de un sociolog şi efectuat în rândul a peste 8 000 de bărbaţi şi femei pe baza unor consultaţii directe a scos la iveală faptul că cea mai obişnuită boală era depresia gravă; 17 la sută au fost victimile acesteia pe parcursul vieţii lor. Paisprezece la sută au fost la un moment dat dependenţi de alcool. Times nota că una dintre surprizele studiului a constituit-o faptul că 12 la sută din femei au suferit de tulburări psihice post-traumatice, jumătate din cazuri fiind „rezultatul unui viol sau a unei molestări sexuale“. Din toţi cei care au suferit de tulburări psihice, numai un sfert au apelat la ajutor de specialitate. Sunt redate cuvintele dr. Ronald C. Kessler, sociologul care a condus studiul: „Vestea cea rea este că există mult mai multe tulburări psihice decât ne-am imaginat. Vestea cea bună este că mult mai mulţi oameni se însănătoşesc — cei mai mulţi singuri — decât vă imaginaţi“.

Riscuri chirurgicale datorate alcoolului

După părerea chirurgului şef danez dr. Finn Hardt, pacienţii care beau mai mult de cinci pahare de alcool pe zi sunt de trei ori mai vulnerabili la complicaţii post-operatorii decât pacienţii care beau mai puţin. Aşa cum s-a arătat recent în revista Asociaţiei Medicale Daneze, folosirea greşită a alcoolului are un efect toxic, practic asupra tuturor organelor; aceasta generează o tendinţă crescândă spre producerea sângerărilor, precum şi probleme legate de inimă şi plămâni. În astfel de situaţii, medicii pretind de obicei o perioadă de spitalizare mai lungă şi mai multe transfuzii de sânge. Cei care consumă zilnic cantităţi mari de alcool riscă, de asemenea, să-şi slăbească sistemul imunitar şi, ca urmare, să crească riscul apariţiei infecţiilor. Examenele medicale au dovedit însă că după câteva săptămâni de abstinenţă sistemul imunitar este mult mai puternic. Dr. Hardt recomandă ca înainte de orice intervenţie chirurgicală, pacienţii să se abţină de la alcool pe parcursul a câtorva săptămâni.

Copiii şi războaiele

Potrivit cu Situaţia copiilor lumii pe 1994, un raport al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, pe parcursul ultimilor 10 ani, circa 1,5 milioane de copii au fost ucişi în războaie. Alte 4 milioane au fost schilodiţi, mutilaţi, orbiţi sau au suferit leziuni cerebrale. Numărul celor care s-au refugiat a fost estimat la cel puţin 5 milioane. Copiii au fost chiar recrutaţi în cadrul armatei. În multe ţări, copiii au fost torturaţi şi forţaţi să privească sau să ia parte la atrocităţi. Într-o regiune, violarea fetelor a devenit o „armă de război sistematică“. Raportul declară: „Pare firesc să tragem concluzia că masca civilizaţiei nu a fost niciodată atât de superficială“.

O bătălie împotriva lăcustelor pierdută

„Naţiunile Unite pierd războiul împotriva lăcustelor“, a declarat revista New Scientist la începutul anului 1994. Potrivit unei reuniuni recente a oamenilor de ştiinţă din domeniul agriculturii, ţinută în Olanda, cu cei 400 de milioane de dolari puşi în joc de Naţiunile Unite la sfârşitul anilor ’80 în lupta împotriva lăcustelor, nu s-au obţinut prea multe rezultate. Ceea ce a pus capăt în realitate acestei plăgi a fost un vânt neaşteptat care a purtat insectele spre mare. Lăcustele se înmulţesc şi apoi năvălesc atunci când ocazional o ploaie stropeşte deşertul, producând apariţia unor petice verzi de vegetaţie. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură încearcă să ucidă lăcustele înainte ca ele să năvălească, pentru aceasta folosindu-se de imaginile din satelit ale peticelor verzi din deşert. Problema constă în faptul că din aceste imagini lipsesc multe dintre cele mai mici petice. Pe sol, războaiele locale şi lipsa de resurse împiedică adesea echipele care se ocupă cu stropirea împotriva dăunătorilor să ajungă chiar şi la locurile de reproducere cunoscute.

Cercetători ai aştrilor care trăiesc mult

Trăiesc astronomii mai mult decât ceilalţi oameni? Revista germană de ştiinţe ale naturii Naturwissenschaftliche Rundschau prezintă un studiu referitor la longevitatea oamenilor născuţi în perioada 1715–1825. Pe parcursul acestor ani, 67 de bărbaţi care au devenit astronomi până la vârsta de 25 de ani au ajuns la o durată medie de viaţă de 71,6 ani. Aproximativ jumătate dintre aceştia erau germani, cu toate că bărbaţii germani de 25 de ani care au trăit în această perioadă au avut o durată medie de viaţă de numai 60,7 ani. De ce acest supliment pentru cercetătorii aştrilor? „Probabil că această speranţă de viaţă ridicată a astronomilor este într-un anume fel legată de liniştea asociată cu munca lor“, afirmă revista. Sau, reflectează ea, „probabil simplul fapt de a fi în contact cu minunile universului şi de a fi absorbit de acestea ar putea avea un efect pozitiv asupra sănătăţii unei persoane“.

Limbajul birocraţilor

În Italia, limbajul tehnic şi birocratic caracteristic multor documente oficiale este atât de dificil de înţeles încât administraţia publică italiană crede că acesta trebuie simplificat. Ministrul serviciilor publice, Sabino Cassese, este de părere că „aceasta este o administraţie care nu mai are contact cu cetăţenii săi, care nu vorbeşte aceeaşi limbă“. Aşadar, funcţionarii publici vor trebui acum să înceapă să vorbească o italiană simplă în locul „birocratezei“, plină de termeni care nu se folosesc în mod uzual. Noutatea a fost anunţată cu ocazia prezentării unui „Cod de reguli pentru comunicarea în scris în domeniul administraţiei publice“. Punând la dispoziţie un vocabular de 7 050 de cuvinte de bază, uşor de înţeles, dicţionarul are ca obiectiv eliminarea numeroşilor termeni dificili şi învechiţi care fac adesea ca legile, formularele, circularele şi anunţurile publice să fie de neînţeles pentru cetăţenii de rând.