Cine cade pradă unui viciu, şi de ce?

DACĂ, aflându-se la volanul maşinii sale, şoferul aude un zgomot neobişnuit la motor, cum credeţi că va reacţiona el? Va deschide capota pentru a vedea care este problema sau pur şi simplu va da volumul radioului la maxim pentru a nu mai auzi zgomotul?

Răspunsul pare evident, cu toate acestea persoanele care consumă substanţe care cauzează viciu fac de fiecare dată o alegere greşită — nu cu privire la maşinile lor, ci cu privire la vieţile lor. Devenind sclavi ai unor substanţe, cum sunt drogurile, alcoolul şi chiar alimentele, mulţi încearcă să-şi uite problemele în loc să le înfrunte şi să le rezolve.

Cum poate o persoană să-şi dea seama dacă este victima unui viciu? În această privinţă, un medic s-a exprimat astfel: „În principiu se poate spune că folosirea unei anumite substanţe sau efectuarea unei anumite activităţi este viciu dacă, în pofida faptului că îţi creează probleme în viaţa personală, continui totuşi să foloseşti acea substanţă sau să efectuezi acea activitate“.

Când lucrurile stau astfel, de multe ori sub capotă există o problemă mult mai gravă, ca să spunem aşa, care trebuie examinată înainte de a se trece la schimbarea comportamentului vicios.

Droguri şi alcool

Dar ce anume o determină pe o persoană să pornească pe calea viciului cauzat de droguri şi de alcool? În special în ce-i priveşte pe tineri, presiunile exercitate de colegi şi curiozitatea joacă adesea un rol determinant. În realitate, multe persoane devin vicioase din cauza asocierilor lor rele cu cei care consumă în exces alcool şi droguri (1 Corinteni 15:33). Este posibil ca acest lucru să explice rezultatele unui sondaj american care a indicat că 41% dintre elevii din ultimul an de liceu merg din două în două săptămâni la câte o petrecere la care se consumă mult alcool.

Cu toate acestea, există o diferenţă între exces şi viciu. Mulţi dintre cei care consumă în exces aceste substanţe nu le devin sclavi.a Aceştia pot să pună capăt consumului excesiv fără ca după aceea să se mai simtă obligaţi să-l reînceapă. Cei care sunt dependenţi de aceste substanţe constată că nu se pot opri. În afară de aceasta, euforia pe care au încercat-o anterior este eclipsată de mâhnire. Într-o carte se explică: „Ceea ce se petrece în mod obişnuit cu cei care au vicii este că, la un moment dat, aceştia încep să se urască pe sine, iar puterea pe care o are viciul asupra lor îi chinuie extraordinar de mult“. — Addictions.

Multe persoane care sunt sclave ale alcoolului sau ale drogurilor se folosesc de acestea ca de nişte mijloace de evadare din crizele afective. Crizele de acest fel apar azi mult prea des. Însă acest lucru nu ar trebui să ne surprindă prea mult, întrucât Biblia identifică aceste zile drept „zilele din urmă“ ale acestui sistem de lucruri, în care vor fi „timpuri grele“. Biblia a prezis că oamenii vor fi „iubitori de bani“, „aroganţi“, „fără evlavie“, „neîmblînziţi“, „trădători“ şi „îngîmfaţi“ (2 Timotei 3:1–4). Aceste trăsături au creat un mediu propice viciului.

Crizele afective de care suferea Susan se datorau maltratărilor suferite de ea în trecut. De aceea, ea a început să consume cocaină. „Îmi dădea un fals sentiment de siguranţă şi de respect de sine, spune ea. Îmi dădea un sentiment de putere pe care altfel nu-l aveam.“

Un studiu efectuat asupra băieţilor aflaţi la vârsta adolescenţei care aveau un viciu a arătat că peste o treime dintre ei fuseseră victime ale violenţei fizice. Un alt studiu efectuat asupra a 178 de alcoolice adulte a indicat că 88% dintre ele suferiseră maltratări grave de diferite tipuri. Biblia spune în Eclesiastul 7:7 următoarele: „Asuprirea înnebuneşte pe cel înţelept“. Este posibil ca o persoană care suferă pe plan afectiv din cauza unor întâmplări groaznice să se îndrepte mai târziu în mod iraţional spre droguri sau spre alcool pentru a găsi uşurare.

Însă drogurile şi alcoolul nu sunt singurele lucruri care cauzează viciu.

Tulburări de alimentaţie

Tulburările de alimentaţie (pe care unii specialişti le numesc vicii) servesc uneori drept un mijloc de distragere de la sentimente neplăcute. De exemplu, unii folosesc excesul de greutate drept ţap ispăşitor căruia îi atribuie vina pentru decepţiile personale. „Uneori mă gândesc să rămân grasă pentru că toate lucrurile rele care mi se întâmplă în viaţă pot fi atribuite kilogramelor în plus, spune Jennie. Astfel, dacă îi sunt antipatică cuiva, pot să dau vina întotdeauna pe greutatea mea.“

Altora, alimentele le oferă o falsă senzaţie de putere.b Alimentele pot constitui singurul domeniu al vieţii în care o persoană simte că are o oarecare autoritate. Multe persoane care suferă de tulburări de alimentaţie consideră că au unele carenţe. Astfel, pentru a-şi cultiva sentimentul propriei valori, ele se străduiesc să-şi inhibe pofta de mâncare. O celibatară a spus: „Faci din corpul tău propriul tău regat în care tu eşti tiranul, dictatorul absolut“.

Situaţiile prezentate mai sus nu constituie în nici un caz o explicaţie completă a viciului cauzat de droguri, de alcool şi de alimente, deoarece pot fi implicaţi o mulţime de alţi factori. Unii specialişti presupun chiar existenţa unei legături genetice care îi face pe unii mai vulnerabili la viciu decât pe alţii. „Ceea ce vedem noi este interacţiunea dintre personalitate, mediu, factori biologici şi integrare socială, spune Jack Henningfield de la Institutul Naţional pentru Prevenirea Toxicomaniei. Nu vrem să ne înşelăm analizând numai un singur factor.“

Oricare ar fi situaţia, nici o persoană vicioasă — indiferent de cauza care a dus-o la viciu — nu este condamnată din punct de vedere fizic sau afectiv. Se poate primi ajutor.

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 5]

Viciile — un flagel de proporţii mondiale

◼ Un sondaj efectuat în Mexic a indicat că una din opt persoane care au între 14 şi 65 de ani este alcoolică.

◼ Asistentul social Sarita Broden semnalează o proliferare a tulburărilor de alimentaţie în Japonia. Ea afirmă: „Între 1940 şi 1965, incidenţa tulburărilor de alimentaţie a crescut în mod constant, ulterior, respectiv între 1965 şi 1981, aceasta înregistrând un salt atât în ce priveşte numărul de pacienţi spitalizaţi, cât şi în ce priveşte numărul de pacienţi externi. Începând din 1981 însă, creşterea numărului de cazuri de anorexie mintală şi de bulimie este dramatică“.

◼ În China, numărul toxicomanilor care folosesc heroină pare să crească cu rapiditate. Medicul Li Jianhua, care lucrează la Centrul de Cercetări în Domeniul Abuzului de Droguri din Kunming, afirmă următoarele: „Consumul de heroină s-a răspândit dinspre hotare spre interiorul ţării, dinspre provincie spre oraşe şi la persoane din ce în ce mai tinere“.

◼ La Zürich, Elveţia, experimentul constând în deschiderea unei pieţe libere de desfacere a drogurilor s-a soldat cu eşec. „Credeam că îi vom descoperi pe traficanţii de droguri, însă am dat greş“, spune medicul Albert Weittstein, deplângând faptul că nu au făcut altceva decât să-i atragă pe traficanţii de droguri şi pe toxicomanii veniţi din străinătate.