Ce s-a întâmplat cu valorile morale?

FUNCŢIONARI guvernamentali. Candidaţi politici. Conducători religioşi. Ne aşteptăm ca oameni de talia lor să fie modele de comportament. În anii recenţi însă, unii dintre ei au fost în centrul unor serii de scandaluri şocante. Conduita lor rea include toată gama viciilor — de la adulter şi minciuni neruşinate până la tranzacţii necinstite şi delapidare.

Cartea The Death of Ethics in America deplânge această situaţie: „În timp ce naţiunea era preocupată de boala fatală . . . adică de sindromul imuno-deficitar dobândit, un alt tip de SIDA [sindromul integro-deficitar dobândit] pare să fi devenit epidemic. Însă el nu a provocat apeluri la fel de stringente pentru găsirea unui tratament“ (sublinierea noastră). Revista Time afirmă că Statele Unite „se bălăcesc într-o mocirlă morală“.

Mocirla morală nu se limitează doar la Statele Unite. Recent, China, Franţa, Germania, Grecia, India, Indonezia, Israel şi Japonia au fost, de asemenea, zguduite de scandaluri care au implicat personalităţi marcante. Şi nu trebuie să ne surprindă faptul că atitudinea amorală a conducătorilor societăţii nu face decât să o reflecte pe cea a marelui public. Primul ministru al Thailandei a calificat corupţia din ţara sa drept „canceroasă“. El a adăugat că întreaga societate suferă de o maladie care îşi are rădăcinile în lăcomie şi în valori sociale denaturate.

Oamenii se întreabă pe bună dreptate: ‘Ce se află în spatele acestei tendinţe generale de schimbare a valorilor morale? Dar, ceea ce este mai important, încotro se îndreaptă totul?’

Când ‘furtul nu este furt’

În Columbus, Ohio, SUA, uşa din spate a unui camion blindat s-a deschis, şi au căzut doi saci de bani. Circa două milioane de dolari au fluturat în vânt împrăştiindu-se pe şosea. Zeci de automobilişti s-au repezit din maşinile lor pentru a-şi ticsi buzunarele şi portofelele cu bancnote. Folosindu-se de emiţătoarele C.B., unii automobilişti i-au invitat şi pe alţii să li se alăture furtului.

Apelurile oficiale şi recompensa de 10% oferită în schimbul restituirii banilor au fost efectiv ignorate. Cei mai mulţi au optat să acţioneze conform lozincii „ce am găsit pot să păstrez“. Numai o mică parte din bani a fost recuperată. Un bărbat chiar a justificat furtul spunând că banii respectivi au fost „un dar de la Dumnezeu“. Incidente de genul acesta nu sunt însă izolate. Trecătorii au manifestat o lăcomie similară când au căzut bani din vehicule blindate în San Francisco şi Toronto.

Este îngrijorător faptul că oameni în mod normal cinstiţi şi integri se dedau cu atâta uşurinţă la furt. Cel puţin, aceasta arată cât de denaturate sunt concepţiile oamenilor despre moralitate. Thomas Pogge, asistent universitar care predă filozofia la Universitatea Columbia din New York, susţine că în timp ce majoritatea oamenilor consideră drept imoral faptul de a fura de la o persoană, ei consideră furtul de la o instituţie mult mai puţin condamnabil.

Moravurile sexuale în derivă

Un punct de vedere deformat cu privire la valorile morale se observă şi în domeniul sexualităţii. Un sondaj recent arăta că oamenii sunt surprinzător de toleranţi cu candidaţii politici care comit adulter. Un scriitor sugerează că aceşti votanţi ezită probabil să condamne adulterul deoarece ‘ei înşişi se complac în el’.

Într-adevăr, statistici recente relevează că 31% din numărul total al persoanelor căsătorite din Statele Unite au avut sau au în prezent o legătură amoroasă extraconjugală. Un procent ridicat din numărul americanilor, 62%, „cred că nu este nimic greşit din punct de vedere moral“ în a proceda astfel. La fel de tolerante sunt şi concepţiile privind relaţiile sexuale preconjugale. Un sondaj efectuat în 1969 arăta că 68% dintre americani dezaprobau pe atunci relaţiile sexuale preconjugale. În prezent, numai 36% le dezaprobă. În anii ’60, circa jumătate din numărul femeilor intervievate fuseseră virgine în ziua nunţii lor. În prezent, numai 20% sunt.

Ce anume este moral?

Deriva principiilor morale este evidentă şi în domeniul afacerilor. Cu două decenii în urmă, numai 39% din numărul studenţilor de anul întâi care au fost intervievaţi considerau că „succesul financiar era important sau esenţial“. În 1989, cifra practic s-a dublat. Evident, ideea de a câştiga bani domină gândirea multor tineri — fapt ce are consecinţe morale alarmante.

Când au fost intervievaţi 1 093 de elevi din ultimul an de liceu, 59% au afirmat că ar fi dispuşi să negocieze o afacere ilegală valorând zece milioane de dolari — chiar cu riscul a şase luni de condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei! În plus, 67% au spus că ar încărca nota de plată a întreprinderii; iar 66% au spus că nu ar ezita să mintă pentru a atinge un anumit obiectiv în afaceri. Însă tinerii nu fac decât să urmeze modelul moral stabilit de adulţi. Când 671 de directori comerciali au fost întrebaţi despre concepţia lor cu privire la etica în afaceri, aproape un sfert au afirmat că aceasta poate împiedica urmărirea unei cariere strălucitoare. Mai mult de jumătate au recunoscut că au eludat legea pentru a-şi atinge scopul.

În încercarea de a stăvili această tendinţă alarmantă, unele universităţi oferă cursuri de etică. Dar mulţi sunt sceptici cu privire la eficienţa acestor eforturi. „Efectiv nu văd ce ajutor vor oferi cursurile de etică“, a declarat un proeminent om de afaceri canadian. „Studenţii cu valori sănătoase nu vor învăţa multe lucruri noi, iar cei care nu sunt de la început integri poate că nu ar face altceva decât să utilizeze conoştinţele dobândite pentru a găsi o nouă modalitate de a se ocupa de acte imorale pe care ei oricum intenţionează să le comită.“

În mod similar, multe întreprinderi au stabilit coduri etice oficiale. Specialiştii pretind însă că aceste coduri sunt doar pentru reclamă şi rareori li se acordă atenţie — exceptând cazul izbucnirii unui mare scandal. În mod paradoxal, un sondaj recent a relevat că unele firme ce dispun de coduri etice scrise erau acuzate de conduită amorală mai frecvent decât cele fără astfel de coduri!

Da, în toate domeniile, valorile morale sunt evident în derivă, şi nimeni nu pare să ştie încotro se îndreaptă. Iată ce spune directorul general al unei companii: „Graniţele care ne ajutau să distingem binele de rău nu mai există. Treptat, ele au fost înlăturate“. De ce? Cu ce sunt înlocuite? Aceste chestiuni vor fi examinate în articolele care urmează.