Distracţie inofensivă sau otravă mintală?

Cu ocazia unui concert rock live, unul dintre interpreţi a închis o femeie într-o ladă şi a început să lovească lada cu o secure. Un lichid asemănător sângelui a ţâşnit până în gura interpretului, care l-a scuipat peste auditoriu.

În 1984, un băiat de 19 ani s-a împuşcat. Părinţii lui susţin că suicidul a fost încurajat de versurile unui cântec rock intitulat „Suicide Solution“.

O revistă pentru adolescenţi descria actele sexuale perverse comise de un grup în garderobă şi în studiou în timpul înregistrării muzicii. Un album rock conţinea un poster obscen cu organele genitale masculine şi feminine.

VIOLENŢĂ, sinucidere şi sadism sexual — acestea sunt doar câteva dintre subiectele degradante prezente în înregistrările rock, video-clipuri şi concertele live. Când se ivesc controverse cu privire la aceste programe degradante, ajungându-se chiar la tribunal, artiştii şi casele de discuri încearcă să minimalizeze aceste aspecte criticabile. De exemplu, se spune acum că o pictură obscenă este temeiul unei declaraţii cu privire la „corupţia mintală a societăţii americane şi la modul în care ea ne va distruge în cele din urmă“. În mod similar, în unele cântece, cuvinte care sunt metafore clare pentru organul sexual masculin (de pildă, revolvere sau cuţite) se pretinde acum că trebuie luate în sens literal.

Artiştii şi casele de discuri ar putea scăpa de pedepse judiciare, dar sunt oamenii într-adevăr înşelaţi? Dar tu? Poţi nega faptul că violenţa, sexualitatea şi ocultismul sunt ingrediente vitale ale hard-rock-ului care se comercializează în prezent?

Heavy-metal şi rap

De-a lungul anilor, s-au dezvoltat multe categorii de rock. Două stiluri, heavy-metal şi rap, au ajuns recent pe banca acuzaţilor pentru indecenţa lor şocantă.

Heavy-metal-ul este, în general, o muzică electronică, energică, puternic amplificată cu bătăi ritmate. Potrivit revistei Time, „muzicienii metal dau glas fanteziilor depravate ale unui public format, în principal, din bărbaţi tineri, de rasă albă, prezentându-se drept observatori decepţionaţi care au întors spatele unei civilizaţii corupte“. O mare parte a heavy-metal-ului are menirea să şocheze. Unele dintre versurile sale sunt imposibil de publicat. O revistă medicală din Texas făcea observaţia că multe dintre expresiile heavy-metal-ului glorifică „atitudini excentrice cu privire la sex, violenţă, ură şi ocultism“.

Violenţa asociată cu heavy-metal-ul constituie un alt motiv de îngrijorare. De exemplu, când un spectacol a trebuit să fie întrerupt din cauză că solistului i s-a făcut rău, spectatorii au făcut scandal şi chiar au dat foc scenei. La un alt concert, trei tineri au murit sufocaţi când mii de fani au năvălit spre podium, doborându-i şi călcându-i în picioare pe cei din primele rânduri.

În muzica rap, cunoscută şi ca hip-hop, un cântăreţ (sau mai mulţi) recită versuri pe un fond ritmat, obţinut adesea printr-o tehnică computerizată numită „sampling“. Majoritatea cântecelor rap sunt compuse de negri, dar sunt vândute atât negrilor, cât şi albilor. Câteva mesaje rap au un caracter pozitiv, luând atitudine împotriva unor lucruri, cum ar fi abuzul asupra copiilor şi abuzul de droguri. Însă, majoritatea cântecelor rap se concentrează asupra răzvrătirii contra autorităţii, asupra violenţei, misoginismului şi rasismului. Multe dintre ele conţin obscenităţi şi descrieri indecente ale actelor sexuale.

Unele concerte rap au fost marcate de violenţă. La un concert, 300 de membri ai unei bande au atacat auditoriul, care a ripostat folosind scaune de metal până când a intervenit poliţia şi a întrerupt concertul. Patruzeci şi cinci de persoane au fost rănite.

Anul trecut, Asociaţia şerifilor din statul New York a cerut boicotarea tuturor firmelor patronate de Time Warner, Inc., până când compania a scos de pe piaţă cântecul rap „Cop Killer“ (Ucigaşul poliţiştilor). Preşedintele Asociaţiei şerifilor, Peter Kehoe, a spus: „Această bucată muzicală emană ură şi încurajează şi exaltă uciderea ofiţerilor de poliţie. Ca o consecinţă imediată a acestui cântec, unii poliţişti vor fi ucişi“. În cele din urmă, acesta a fost scos de pe piaţă.

Efectele

Când muzicienii cântă răul sau chiar transpun în viaţă pe scenă, ce efect are acest lucru asupra ascultătorilor şi spectatorilor? Să examinăm următoarele observaţii şi experienţe.

Dr. Carl Taylor, asistent universitar de drept penal la Michigan State University, susţine că starurile rock „promovează un stil de viaţă . . . Membrii grupului îi influenţează pe tineri, şi încă foarte mult“.

Un băiat care a supravieţuit unei tentative de sinucidere a spus că muzica i-a determinat pe el şi pe prietenul său (a cărui sinucidere a reuşit) să creadă că „soluţia la problemele vieţii este moartea“.

În 1988, trei adolescenţi şi-au ucis un prieten doar pentru a se amuza. Unul dintre ei susţinea că a devenit fascinat de ideea morţii ascultând heavy-metal.

În urma unui concert rap, nişte adolescenţi au început să spargă cu furie vitrinele. Responsabilul cu securitatea publică din Pittsburgh, Pennsylvania, a spus: „Nu mă îndoiesc absolut deloc că muzica rap încurajează violenţa“.

Un studiu efectuat asupra tinerilor şi asupra cultelor satanice a relevat că mulţi dintre cei care practică închinarea la Diavol sunt mari consumatori de droguri şi ascultă heavy-metal, muzică ce exaltă consumul de droguri şi încurajează imoralitatea sexuală. Drept urmare, tinerii vulnerabili sunt atraşi spre cultele satanice.

Desigur, când tinerii ajung să se drogheze, să comită crime sau să se sinucidă este foarte probabil că în spatele unui astfel de comportament nu se află numai muzica. Destrămarea vieţii de familie şi a societăţii umane, în general, joacă fără îndoială un rol major. Însă muzica poate servi drept catalizator, încurajându-i pe tinerii vulnerabili să facă lucruri la care altminteri nici măcar nu s-ar gândi. Tinerii deja descurajaţi din cauza problemelor vieţii mai au oare nevoie de o muzică ce îi încurajează să cedeze în faţa înclinaţiilor distructive?

Problema este că muzica nesănătoasă poate fi o otravă mintală pentru ascultătorii ei. Nu uita că mesajele acestei muzici sunt şi mai puternice dat fiind că ele provin de la staruri, eroi care efectiv sunt adoraţi de fanii lor.

Dar ce se poate spune despre tine?

Ce muzică asculţi tu? Probabil eşti deja vigilent cu privire la muzica pe care o selectezi, şi acest lucru este lăudabil. Dar dacă eşti printre cei care ascultă muzică degradantă sau discutabilă, nu te-a influenţat aceasta în mod negativ? Chiar dacă comportamentul tău nu s-a schimbat, poţi spune cu sinceritate că atitudinea ta nu a fost influenţată în rău? La urma urmei, expunerea repetată la unele subiecte nesănătoase te poate desensibiliza, determinându-te să crezi că acestea nu sunt chiar atât de rele.

Să luăm cazul unui tânăr care a încercat să-şi armonizeze viaţa de creştin cu obiceiul de a asculta heavy-metal şi rap. El nu a ajuns să ucidă, să se sinucidă sau să se închine la Diavol. Să observăm însă cum i-a fost afectată atitudinea. El a declarat: „Această muzică este extrem de animalică. Ea mi-a permis să par calm şi stăpân pe sine în timp ce mă lăsam pradă celor mai depravate şi violente tendinţe. . . . Trăiam într-o imaginară lume a urii. Nu trecea nici o zi fără să meditez în mod serios la sinucidere“. El a decis să-şi schimbe radical obiceiurile în privinţa muzicii ascultate. Când a făcut aceasta, atitudinea lui s-a ameliorat considerabil.

Partizanii muzicii degradante vor căuta să justifice latura sumbră a muzicii rock. Dar care este concluzia ta? Poţi închide ochii şi urechile la conţinutul ei extrem de degradant? Ai putea asista la concerte de genul celor descrise anterior fără teama de a fi afectat? Şi ce se poate spune despre legătura dintre această muzică şi faptele dezonorante ale interpreţilor şi ascultătorilor ei?

Dacă ţii la sănătatea ta, probabil eviţi să consumi unele alimente care s-ar putea să-ţi dăuneze, chiar dacă ele sunt gustoase. Muzica nesănătoasă, fie ea rock sau orice alt stil, reprezintă o ameninţare pentru sănătatea ta mintală. Ai dori să te expui unei distracţii care îţi otrăveşte mintea? Evident, nu. În acest caz, cum ai putea cultiva un punct de vedere sănătos, echilibrat cu privire la această chestiune? Te rugăm să acorzi atenţie ideilor prezentate în articolul următor.

[Chenarul/Fotografia de la pagina 6]

Ce este satanismul?

Satanismul, încurajat de unele cântece heavy-metal, nu este o distracţie inofensivă. Texas Medicine/The Journal arăta că acesta include practici începând cu „unele ritualuri inofensive şi sfârşind cu faptul de a bea sânge rezultat din automutilare şi din sacrificii animaliere“. Cultele satanice declară „loialitate diavolului. Sunt utilizate ritualuri specifice pentru canalizarea puterii de la Satan la discipoli . . . Dogma liberului arbitru şi a voinţei libere înseamnă să faci tot ce vrei fără Dumnezeu, fără sentimente de vinovăţie şi fără conştiinţă“. Ca atare, unii se angajează fără ruşine în acţiuni criminale.

[Legenda fotografiei de la pagina 5]

Nu ţi-ai umple stomacul cu gunoaie. De ce ţi-ai umple mintea cu ele?

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Te-ai simţi bine asistând la un astfel de spectacol?