Lumea în obiectiv
Potrivirea „orologiului Judecăţii de apoi“
Începînd cu ediţia din decembrie 1991, minutarul „orologiului Judecăţii de apoi“ de pe coperta revistei The Bulletin of the Atomic Scientists a fost dat mai înapoi ca oricînd — cu 17 minute înainte de miezul nopţii. „Simbol al războiului rece, apărut pentru prima dată în 1947, notează U.S.News & World Report, ceasul reflectă tensiunea nucleară marcînd timpul care a mai rămas pînă la miezul nopţii Armaghedonului.“ Cînd orologiul a fost conceput, pe cadranul său erau indicate numai ultimele 15 minute, deoarece proiectanţii săi credeau că nu va fi nevoie de mai mult în timpul vieţii lor. Urmărind dezvoltarea relaţiilor dintre Est şi Vest, în cursul anilor acele au fost mutate înainte sau înapoi de 13 ori în intervalul dintre 12 şi 2 minute înainte de miezul nopţii. Acum, odată cu Tratatul pentru limitarea armelor strategice şi cu retragerea a mii de arme tactice, editorii revistei Bulletin sînt de părere că a fost iniţiată o nouă eră, care ar putea fi preludiul unei „noi ordini mondiale“. „Dar lumea este încă în pericol, spune Bulletin. Există încă aproape 50.000 de bombe şi focoase nucleare.“
Protejarea Antarcticii
„Antarctica a obţinut, în sfîrşit, protecţia asupra mediului înconjurător“, notează New Scientist. Naţiunile Tratatului Antarctic au „semnat un protocol care interzice exploatarea straturilor subterane ale continentului pentru cel puţin 50 de ani“. Măsurile adoptate cuprind şi norme privitoare la poluare şi la îndepărtarea deşeurilor, în baza cărora orice activitate nouă urmează să fie examinată în lumina criteriilor de conservare a mediului. În prezent, ameninţarea cea mai apropiată pentru ecosistemele antarctice pare să o constituie turismul. Fiecare naţiune trebuie să instituie un nou comitet furnizîndu-i măsurile ce se vor lua în vederea salvgardării mediului şi a controlării procentului de poluare. Protocolul nu va intra în vigoare pînă la ratificarea oficială de către naţiunile membre, lucru ce va avea loc în interval de circa doi ani.
Moştenire de la Columb
Columb şi ceilalţi exploratori au făcut mai mult decît să descopere Americile — ei le-au modificat radical. Astăzi, scrie istoricul Alfred Crosby, un „botanist poate găsi cu uşurinţă [în America] fîneţe întregi în care i-ar fi dificil să dea de o specie vegetală care a existat în America în timpurile precolumbiene“. Printre plantele importate din Lumea Veche, revista Wilson Quarterly enumera bananele, varza, părăluţa, firuţa, lămîiul, lăptuca, manghierul, portocalul, piersicul, ridichea, orezul, trestia de zahăr, amaranta şi grîul. Dintre animalele importate fac parte vitele, găina, pisica domestică, măgarul, albinele, calul, porcul, şobolanul, vrabia şi graurul. Cele mai distructive însă au fost bolile aduse de acolo. Acestea includ ciuma bubonică, varicela, gripa, hepatita, malaria, pojarul, meningita, oreionul, variola, amigdalita şi tusea convulsivă. În timp ce un număr de specii de animale şi plante şi-au urmat calea dinspre Americi spre Lumea Veche, se crede că numai o singură boală — sifilisul — a avut această soartă.
Tragedia Mării Negre
„Timp de secole, Marea Neagră a produs piei de delfin, caviar şi peşte în cantităţi atît de mari încît nimeni nu credea că această abundenţă s-ar putea sfîrşi vreodată“, notează The New York Times. În prezent, lucrurile s-au schimbat. În Marea Neagră ajung nu numai deşeurile tuturor industriilor şi oraşelor de pe ţărmurile sale, ci şi cele transportate de peste 60 de rîuri provenind dintr-o regiune în care trăiesc 160 de milioane de persoane. Cele mai mari dintre ele — Dunărea, Donul, Dnepr şi Dnestr — trec printr-o zonă recunoscută ca fiind printre cele mai poluate din lume, transportînd tone de substanţe toxice. Pescuitul excesiv are şi el partea sa de vină, alături de proliferarea meduzelor care mănîncă ouăle şi larvele altor peşti. Ca urmare, astăzi se găsesc în cantitate apreciabilă doar 5 dintre cele 26 de specii de peşte cu valoare comercială care abundau în 1970, iar focile au dispărut cu desăvîrşire. „Chiar dacă, în mod miraculos, am opri toată poluarea, spune biologul Yuvenaly Zaitsev, ar fi imposibil să ne întoarcem la anii ’50. Natura îşi are legile sale.“
Copii imunizaţi
Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne informează că astăzi, la nivel mondial, 4 copii din 5 sînt imunizaţi împotriva a şase boli mortale: difterie, pojar, poliomielită, tetanos, tuberculoză şi tuse convulsivă. Cu zece ani în urmă, raportul era de aproximativ 1 la 5. Actualmente, viaţa a aproximativ trei milioane de copii este salvată în fiecare an cu preţul de numai un dolar pentru un vaccin. Totuşi, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, unele boli care pot fi prevenite reclamă încă vieţile a aproximativ două milioane de copii în fiecare an.