Lumea în obiectiv
Consecinţe ale războiului rece
Potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetare („World Priorities“) din Washington, D.C., în pofida faptului că războiul rece s-a sfîrşit, în 1990 cheltuielile militare mondiale au depăşit 900 de miliarde de dolari. În termeni reali această sumă depăşeşte cu peste 60% media anuală a cheltuielilor pe anii ’70. Raportul anual al World Military and Social Expenditures 1991 a dezvăluit, de asemenea, că proporţia morţilor civili pe timp de război s-a ridicat brusc la 74% în anii ’80 şi la 90% în anii ’90. Autoarea raportului, economista Ruth Leger Sivard a atribuit această enormă creştere a deceselor printre civili armelor de război din ce în ce mai ucigătoare. „Aşa-numitele arme convenţionale de astăzi se apropie, foarte mult, în ce priveşte puterea distructivă, de nişte arme nucleare în miniatură“, a spus ea. Studiul a arătat, de asemenea, că forţele armate mondiale sînt singurul factor major de poluare a pămîntului; în Statele Unite ele produc anual mai multe toxine decît cinci mari companii chimice la un loc.
Moarte datorată avortului
„În Nigeria, peste 10.000 de femei mor anual din cauza avorturilor, iar 200.000 [sînt] spitalizate pentru complicaţii“, relatează nigerianul Sunday Concord. În aproximativ 20% din aceste cazuri sînt implicate adolescente. Dr. Uche Azie, director al unei instituţii de Asistenţă internaţională pentru planificare familială, a afirmat că „multe femei încearcă să avorteze singure“. El a subliniat că ignoranţa în materie de probleme sexuale este în mare măsură răspunzătoare de sarcinile care se soldează cu un avort.
Cînd ‘sîngele nu mai înseamnă viaţă’
Salvează transfuziile de sînge cu adevărat viaţa? Un număr crescînd de autorităţi medicale au îndoieli în această privinţă. În revista Medical Journal of Australia, directorul unei secţii de hematologie aparţinînd unui spital australian (Sydney Royal North Shore Hospital) îşi exprimă îngrijorarea în ce priveşte siguranţa transfuziilor de sînge. El consideră că există o legătură între cancer, infecţie şi transfuzia de sînge. Potrivit revistei Courier-Mail din Brisbane, acest renumit medic a spus: „Odinioară se considera că transfuzia de sînge salvează viaţa, dar situaţia s-a schimbat şi, în prezent, opinia generală este că darul vieţii îl constituie chirurgia fără sînge şi evitarea transfuziei. Ne preocupă noile informaţii care arată că transfuzia de sînge în timpul unei intervenţii chirurgicale poate constitui un factor de risc în ce priveşte un început de cancer şi o infecţie postoperatorie“.
Pentru o oră de lucru
Conform cotidianului francez Le Monde, un studiu recent a comparat cîştigul muncitorilor din 159 de profesii diferite, provenind din 49 de nivele sociale diferite din lumea întreagă. Studiul, condus de Organizaţia Internaţională a Muncii, arată cît de disproporţionată poate fi puterea de cumpărare de la o ţară la alta. De exemplu, un ţesător din Sudan, un ospătar din Sri Lanka, un filator din Iugoslavia, un conducător auto din Bangladesh şi un brutar din Republica Centrafricană trebuie să lucreze mai mult de trei ore pentru un singur kilogram de orez. În contrast cu aceasta, un funcţionar din Polinezia franceză sau un tîmplar din Suedia poate cumpăra aproape 10 kg de orez cu banii cîştigaţi doar într-o singură oră de lucru.
Diminuare a numărului de analfabeţi din lume
„Pentru prima dată în istorie, numărul analfabeţilor din lume a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, declară The New York Times. Raportul publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a estimat că în 1990 numărul analfabeţilor era de 948 de milioane, ceea ce constituie o scădere faţă de cei 950 de milioane cîţi erau în 1985.“ Circa 26,6% din populaţia lumii este analfabetă, iar dacă tendinţa actuală va continua, se va ajunge pînă în anul 2000 la 21,8%, adică la cifra de 935 de milioane de persoane. Printr-o coincidenţă, anul trecut a fost declarat Anul Internaţional al Alfabetizării. Pe lîngă o mai mare voinţă din partea naţiunilor mai sărace de a-şi îmbunătăţi nivelul de instruire, s-a acordat o mai mare atenţie problemei aşa-numitului „analfabetism funcţional“ (al celor care ştiu să citească, dar nu suficient) din ţările industrializate, estimat actualmente între 10 şi 20%.
SIDA — „Va continua să facă ravagii timp de decenii“
„În timp ce epidemia de SIDA intră în cel de-al doilea deceniu al său, cercetătorii şi susţinătorii celor afectaţi de această maladie au fost constrînşi să abandoneze speranţa, cîndva entuziastă, că în scurt timp vor aduce acest flagel sub control, declară The New York Times. Aceste speranţe s-au risipit, deoarece căutarea unor medicamente eficiente s-a dovedit a fi mult mai dificilă decît îşi imaginaseră, iar eforturile de a inventa un vaccin au fost încontinuu zădărnicite de subtila defensivă a virusului. În prezent, experţii în medicină îşi exprimă părerea că virusul SIDA va continua să facă ravagii timp de decenii.“ S-a calculat că pînă în anul 2000, circa 40 de milioane de oameni vor fi infectaţi cu virusul SIDA. Deşi cercetătorii au izolat virusul, au studiat proteinele sale, au analizat genele sale şi au inventat medicamente pentru a uşura întrucîtva suferinţa bolnavilor de SIDA, boala este mai ucigătoare ca oricînd.