Martorii lui Iehova — pionieri în chirurgia fără transfuzie de sînge

ÎN ultimii ani, s-a scris frecvent în ziare despre Martorii lui Iehova datorită refuzului lor de a accepta transfuzii de sînge. Deşi motivul refuzului lor este scriptural, este recunoscut faptul că există şi unele pericole de natură fizică (Geneza 9:3, 4; Leviticul 17:10–12; Faptele 15:28, 29). Poziţia adoptată de ei a avut drept rezultat confruntări cu medici, spitale şi tribunale. Unor Martori adulţi nu li s-au efectuat intervenţii chirurgicale, deoarece refuzaseră transfuziile; copiilor lor li s-au făcut transfuzii în mod forţat pe baza unor autorizaţii acordate de tribunal.

În prezent se înregistrează o anumită schimbare de atitudine privitor la transfuziile de sînge. Adesea, rezervele de sînge sînt contaminate. Prin transfuzii sînt transmise anumite boli, unele dintre ele fiind mortale. Din cauza lăcomiei, dat fiind că sîngele a devenit obiectul unei colosale afaceri, este încurajată utilizarea frecventă a lui — sporindu-se în mod inutil riscurile intervenţiilor chirurgicale.a Din aceste motive şi din altele, mulţi oameni care nu sînt Martori ai lui Iehova reexaminează problema acceptării transfuziilor de sînge.

Martorii lui Iehova au avut un rol în toate acestea. Mii dintre ei au fost operaţi şi în multe cazuri s-au restabilit chiar mai repede decît persoanele care au primit transfuzii. Experienţa Martorilor arată că medicii chirurgi pot efectua operaţii cu o pierdere de sînge mult mai mică şi că, în unele cazuri, nivelul hemoglobinei poate scădea mult sub limita considerată anterior ca fiind limita de siguranţă. În plus, cazurile lor au demonstrat că există în prezent multe alternative graţie cărora cheltuielile pot fi reduse, iar riscurile transfuziilor eliminate. În sfîrşit, victoriile obţinute de ei în faţa tribunalelor au restabilit dreptul pacienţilor de a accepta sau nu o anumită tehnică medicală.

Multe din aceste rezultate se datoresc faptului că Martorii lui Iehova au colaborat cu medicii şi cu spitalele. În anii recenţi, ei au instituit la sediul lor mondial un departament numit Serviciul de informaţii medicale. Reprezentanţi ai acestui departament au vizitat ţări din diverse părţi ale lumii, conducînd seminare la unele filiale ale Watch Tower Society şi formînd Comitete de asistenţă medicală care sînt în măsură să ia legătura cu spitale şi medici în caz de nevoie. Cînd vizitează filiale mai mari, reprezentanţii acestui departament instituie şi un birou al Serviciului de informaţii medicale care va continua munca după plecarea lor.

În cursul seminarelor, membrii acestor comitete sînt instruiţi cum să stea de vorbă cu medicii şi cu personalul spitalelor, să discute despre alternativele convenabile la transfuzia de sînge şi să le explice chirurgilor că o utilizare scrupuloasă a capacităţilor lor poate reduce considerabil pierderea de sînge. În sfîrşit, reprezentanţii Serviciului de informaţii medicale le oferă membrilor noilor Comitete de asistenţă medicală o instruire practică, luîndu-i cu ei pentru a discuta cu medicii şi cu administratorii spitalelor.

Pentru început au fost ţinute 18 seminare în Statele Unite. Apoi au fost ţinute patru în zona Pacificului, respectiv în Australia, Japonia, Filipine şi Hawaii, deservind opt filiale ale Watch Tower Society din această zonă.b În noiembrie şi decembrie 1990, trei membri ai Serviciului de informaţii medicale au condus alte zece seminare în Europa, America Latină şi în Antile. În continuare vă prezentăm un raport cu rezultatele acestor seminare.

Cinci au fost ţinute în Europa, respectiv în Anglia, Suedia, Franţa, Germania şi Spania. Aceste cinci seminare au servit 20 de filiale ale Watch Tower Society şi în cadrul lor peste 1.700 de bătrîni au fost instruiţi pentru a sluji în Comitetele de asistenţă medicală.

Un chirurg francez a recunoscut că Martorii lui Iehova, prin poziţia lor fermă cu privire la sînge, i-au ajutat pe medici să facă progrese în domeniul chirurgiei fără transfuzie de sînge. El a afirmat că nici o altă religie nu a depus astfel de eforturi pentru a-i ajuta pe adepţii săi să înfrunte situaţiile dificile.

În Spania, cel mai modern spital din Madrid se arătase destul de ostil Martorilor în această chestiune. Unei Martore care avea nevoie de operaţie la coloana vertebrală i s-a retras îngrijirea medicală pe motiv că refuzase transfuzia de sînge. Dat fiind că refuza să părăsească spitalul, ei au constrîns-o să plece privînd-o de hrană şi apă. Membrii Serviciului de informaţii medicale au fixat însă o întîlnire şi au avut o covorbire de două ore cu directorul spitalului şi cu şeful secţiei de chirurgie. Rezultatul? Ei au acceptat să efectueze operaţia şi i-au telefonat Martorei expulzate să vină înapoi pentru operaţie.

În Italia, imediat după ce s-au întors de la seminar, Martorii au trebuit să se ocupe de cazul unui bebeluş prematur, căruia medicii voiau să-i facă în mod forţat transfuzie de sînge. Iată ce au declarat ei: „Graţie informaţiilor pe care le-am primit la seminar, am reuşit să rezolvăm problema, iar copilul a fost tratat cu succes fără să se recurgă la sînge“.

În America Latină şi în Antile

Următoarele cinci seminare au fost ţinute în Mexic, Argentina, Brazilia, Ecuador şi Porto Rico. Aceste cinci seminare au servit treizeci şi două de filiale ale Watch Tower Society.

Directorul băncii de sînge din Mexico a spus că Martorii lui Iehova au iniţiat chirurgia fără transfuzie de sînge şi că acum experienţa acumulată în acest domeniu va fi şi spre folosul altora. El a aruncat o privire peste hîrtia înmînată de membrii Serviciului de informaţii medicale în care sînt enumerate procedurile alternative pentru tratarea cazurilor de hemoragie.c Apoi a spus: ‘Aş dori să multiplic această listă pentru afişierele tuturor spitalelor din Mexico. Le voi cere medicilor să-şi copieze această listă pentru a se informa. Apoi, în viitor, cînd vor telefona la această bancă pentru a primi sînge, îi vom ruga mai întîi să scoată această hîrtie, şi apoi îi vom întreba: „Aţi utilizat aceasta? Aţi încercat aceea?“ Nu vor primi sînge de la noi înainte de a fi încercat aceste alternative’.

Directorul băncii de sînge din nordul Argentinei a fost şi el dispus să coopereze. În această zonă există regula că oricine vine să se interneze într-un spital aflat sub egida statului trebuie să aranjeze ca rudele sau prietenii să doneze anticipat cel puţin două unităţi sanguine; în caz contrar, nu i se acordă tratament. Martorii nu puteau să consimtă la aceasta şi li se refuzau intervenţiile chirurgicale. După ce i-am explicat convingerile noastre sincere cu privire la utilizarea sîngelui, directorul a convenit să facă o modificare în această regulă îndată ce va fi posibil. Pînă atunci, Martorii care prezintă la internarea în spital fişa cu Directive Medicale Anticipate vor fi scutiţi de obligaţia de a dona sînge.

În Ecuador există un chirurg renumit şi cu influenţă care a efectuat peste 2.500 de intervenţii chirurgicale asupra Martorilor şi asupra altor persoane fără să recurgă la sînge. El a spus că din cauza multelor pericole pe care le prezintă rezervele de sînge pentru pacienţi, intenţionează să iniţieze o campanie pentru încurajarea chirurgiei fără transfuzie de sînge în această ţară.

În urma seminarului ţinut în Ecuador, un chirurg care a fost prezent a spus: „Dacă aceşti oameni sînt capabili să facă cercetări medicale la un asemenea nivel, aceasta spune ceva despre studiul lor asupra Bibliei şi mă face să cred că religia lor merită să fie examinată“.

O fericită schimbare de atitudine a avut loc în Porto Rico. În trecut, au existat cazuri în care Martori adulţi au fost legaţi de pat şi obligaţi să primească transfuzii; unii dintre ei au decedat după aceea. Reprezentanţii Serviciului de informaţii medicale s-au întîlnit cu vicepreşedintele şi cu jurisconsultul Asociaţiei spitalelor din Porto Rico; cel din urmă era şi administrator al unui spital. Imediat după prezentări şi înainte ca reprezentanţii Serviciului de informaţii medicale să-şi înceapă comunicarea, jurisconsultul a cerut cuvîntul. Spre surprinderea Martorilor, el a început să descrie un program vizînd îmbunătăţirea drepturilor bolnavilor în cadrul spitalelor din insulă, program care corespundea punctelor principale ce urmau să fie expuse de Martori în prezentarea lor! El a cerut totodată permisiunea să copieze unele informaţii care fuseseră omise; el dorea să le includă într-un articol pe care îl pregătea pentru revista Asociaţiei spitalelor.

Rezultatele obţinute în Statele Unite

Un medic — James J. Riley, şeful secţiei de chirurgie a unui spital — a făcut o declaraţie semnificativă în faţa Comitetului local de asistenţă medicală: „Domnilor, după cîte înţeleg eu, dvs. sînteţi pionieri în domeniul informaţiilor medicale şi legale privitoare la utilizarea sîngelui“.

Într-un mare spital din Washington, D.C., Comitetul de asistenţă medicală s-a întîlnit cu un grup de membri ai personalului medical şi administrativ care şi-au oferit sprijinul şi şi-au exprimat în mod deosebit aprecierea „pentru sarcina asumată de Watchtower de a-i ajuta pe adepţii săi în momente dificile printr-un program de asistenţă de genul acesta“.

Directoarea unui departament de protecţie a bolnavilor, aparţinînd unui spital din Wisconsin, a declarat că fusese total dezinformată cu privire la Martorii lui Iehova. Ea a încurajat Comitetul de asistenţă medicală să „continue să pună aceste informaţii la dispoziţia tuturor cadrelor medicale“.

Una dintre activităţile Serviciului de informaţii medicale constă în expedierea unor articole medicale şi legale anumitor medici, spitale şi asociaţii medicale. Un administrator care se ocupă de probleme legale la un spital din Baltimore a spus: „Vă mulţumesc pentru informaţiile detaliate referitoare la transfuziile de sînge şi Martorii lui Iehova, pe care mi le-aţi oferit spre examinare. Ele vor fi deosebit de utile spitalului nostru pentru a ne revizui linia de conduită referitor la tratarea Martorilor lui Iehova“.

Numai în Statele Unite, aproape 10.000 de medici sînt pe lista celor dispuşi să-i opereze pe Martorii lui Iehova fără să utilizeze sînge.

Pentru a satisface necesităţile Martorilor lui Iehova din diverse părţi ale lumii, prin intermediul celor 32 de seminare care au fost ţinute pînă în prezent, au fost create Comitete de asistenţă medicală în 62 de filiale. Acestea sînt gata să se ocupe acum de milioane de Martori ai lui Iehova. Rezultatele arată că Iehova sprijină, într-adevăr, eforturile Serviciului de informaţii medicale.

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 22]

Prevenirea şi controlarea hemoragiei fără transfuzie de sînge

1. Instrumente chirurgicale:

a. Electrocauter

b. Bisturiu cu laser

c. Coagulator cu fascicul de argon

d. Bisturiu cu raze gamma

2. Tehnici şi instrumente pentru localizarea şi oprirea hemoragiilor interne:

a. Endoscopie pentru localizarea hemoragiei interne

b. Electrod flexibil de aspiraţie-coagulaţie (Papp, J. P., JAMA, 1 noiembrie 1976, paginile 2076–9)

c. Embolizare arterială (JAMA, 18 noiembrie 1974, paginile 952–3)

d. Hipotensiune controlată (pînă cînd se reuşeşte oprirea hemoragiei)

e. Ţesut adeziv (Dr. S. E. Silvas, MWN, 5 septembrie 1977)

3. Tehnici operatorii şi anesteziologice:

a. Anestezie hipotensivă (prin scăderea presiunii sanguine)

b. Hipotermie (prin scăderea temperaturii corpului)

c. Hemodiluţie intraoperatorie

d. Recuperare intraoperatorie a sîngelui, d. e. „cell-saver“

e. Hemostaze şi tehnică operatorie meticuloasă

f. Echipă chirurgicală mai numeroasă pentru reducerea duratei operaţiei

4. Aparate de control:

a. Monitor transcutanat cu oxigen

b. Oximetru

5. Agenţi pentru creşterea volumului plasmatic:

a. Cristaloizi

1) Lactat Ringer (Eichner, E. R., Surgery Annual, ianuarie 1982, paginile 85–99)

2) Soluţie salină izotonică

b. Coloizi

1) Dextran

2) Gelatină (Howell, P. J., Anaesthesia, ianuarie 1987, paginile 44–8)

3) Hetastarch

6. Hemostatici chimici:

a. Avitene

b. Gelfoam

c. Oxycel

d. Surgicel

e. Etc.

7. Terapii în caz de nivel scăzut al hemoglobinei:

a. Oxigen

b. Oxigenoterapie în cameră hiperbarică (Hart, G. B., JAMA, 20 mai 1974, paginile 1028–9)

c. Ferodextran (Dudrick, S. J., Archives of Surgery, iunie 1985, paginile 721–7)

d. Acid folic

e. Eritropoietină — stimulează măduva osoasă să producă globule roşii

f. Steroizi anabolici, d. e. Decadurabolin sau hormonul sintetic de creştere

g. Vitamina B-12 administrată intramuscular

h. Vitamina C

i. Vitamina E (în special pentru nou-născuţi)

8. Intervenţii externe:

a. În caz de hemoragie:

1) Aplicarea unei presiuni directe

2) Împachetări cu gheaţă

3) Poziţionarea corpului (d. e. ridicarea membrului rănit pentru încetinirea hemoragiei)

b. În caz de şoc:

1) Aplicarea manşetelor de presiune pe picioare

2) Pantaloni antişoc

3) Ridicarea ambelor picioare pentru a menţine presiunea sanguină

9. Medicamente pentru bolnavi cu probleme hematice:

a. Desmopressin, DDAVP (Kobrinsky, N. L., Lancet, 26 mai 1984, paginile 1145–8)

b. Acid aminocaproic (Schwartz, S. I., Contemporary Surgery, mai 1977, paginile 37–40)

c. Vitamina K

d. Vitamina PP (Physician’s Desk Reference)

e. Salicilat de carbazocrom

f. Acid tranexamic (Transfusion Medicine Topic Update, mai 1989)

g. Danazol

10. Observaţii suplimentare:

a. O scădere uşoară a presiunii sanguine pînă la circa 90–100 mm col Hg poate facilita hemostaza prin coagulare naturală într-o arteră secţionată

b. Regula potrivit căreia 10g ar fi concentraţia minimă de hemoglobină pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale nu are un suport ştiinţific valid

c. Unii pacienţi care au suportat o intervenţie chirurgicală au supravieţuit cu un nivel de hemoglobină de 1,8 g/dl (Anaesthesia, 1987, volumul 42, paginile 44–8)

d. Un nivel scăzut de hemoglobină reduce vîscozitatea sîngelui, iar acest lucru, la rîndul lui, reduce efortul cardiac şi îmbunătăţeşte irigarea şi oxigenarea ţesuturilor