Watchtower – BIBLIOTECĂ ONLINE
Watchtower
BIBLIOTECĂ ONLINE
Română
  • BIBLIA
  • PUBLICAȚII
  • ÎNTRUNIRI
  • g89 8/4 pag. 6–7
  • Ochiul — „Informaticienii sînt invidioşi pe el“

Nu este disponibil niciun material video.

Ne pare rău, a apărut o eroare la încărcarea materialului video.

  • Ochiul — „Informaticienii sînt invidioşi pe el“
  • Treziți-vă! – 1989
  • Subtitluri
  • Materiale similare
  • ‘O minunată conlucrare’
  • Retina vertebratelor
    Treziți-vă! – 2011
  • Puncte înaintea ochilor?
    Treziți-vă! – 2000
  • Un specialist în robotică ne vorbeşte despre credinţa lui
    Treziți-vă! – 2013
  • Suferiţi de o tulburare a percepţiei cromatice?
    Treziți-vă! – 2007
Vedeți mai multe
Treziți-vă! – 1989
g89 8/4 pag. 6–7

Ochiul — „Informaticienii sînt invidioşi pe el“

RETINA este o mică membrană care îmbracă fundul ochiului. Subţire ca o foaie de hîrtie, ea are peste 100 000 000 de neuroni dispuşi în straturi suprapuse. Potrivit cărţii Corpul viu (engl.), „retina este unul dintre cele mai remarcabile ţesuturi din corpul uman“. „Informaticienii sînt invidioşi pe ea, deoarece ea îndeplineşte aproximativ 10 miliarde de operaţii pe secundă“, scrie la rîndul său Sandra Sinclair în lucrarea sa Cum văd animalele (engl.).

La fel ca un aparat de fotografiat care concentrează imaginea pe peliculă, ochiul nostru face să se îndrepte spre retină imaginea a ceea ce privim. Însă, aşa cum explică Dr. Miller, o peliculă fotografică „nu se poate compara nici pe departe cu retina a cărei sensibilitate este extrem de flexibilă“. Cu aceeaşi „peliculă“, noi putem să vedem la fel de bine la lumina lunii ca şi la lumina soarelui care este de 30 000 de ori mai intensă. În plus, retina este în măsură să distingă detalii infime chiar dacă o parte a obiectivului observat este în plină lumină iar alta în umbră. În cartea sa Manual de fiziologie medicală, profesorul Guyton spune că „un aparat foto nu poate face acest lucru deoarece valorile de expunere /la lumină/ necesare pentru a impresiona în mod corect pelicula sînt limitate“. Iată de ce fotograful trebuie să se servească de blitz.

Retina îşi datorează, în parte, „sensibilitatea sa extrem de flexibilă“, celor 125 de milioane de bastonaşe ale sale. Aceste celule vizuale sînt sensibile la o cantitate slabă de lumină favorizînd vederea în timpul nopţii. Ea mai are şi 5,5 milioane de conuri care reacţionează la o intensitate luminoasă mai puternică şi fac posibilă o distingere detaliată a culorilor. Unele conuri sînt mai sensibile la lumina roşie, altele la lumina verde şi a treia categorie la lumina albastră. Celelalte culori sînt obţinute prin combinarea acestor trei culori de bază. Cînd toate cele trei tipuri de conuri sînt excitate în egală măsură atunci culoarea pe care o vezi este un alb imaculat.

Majoritatea animalelor sînt limitate în ceea ce priveşte capacitatea de a vedea culori şi multe din ele nu văd lucrurile decît în negru şi alb. „Vederea în culori contribuie mult la bucuriile vieţii“, recunoaşte chirurgul Rendle Short, şi adaugă: „Din toate organele care ne sînt absolut necesare vieţii, ochiul este cel mai minunat“.

‘O minunată conlucrare’

Imaginile care se formează pe retină sînt inversate întocmai ca pe o peliculă fotografică. De ce nu vedem, aşadar, lumea inversată? Doctorul Short răspunde: „Deoarece creierul a dezvoltat capacitatea de a răsturna imaginile imprimate pe retină“.

Au fost concepuţi ochelari speciali destinaţi să răstoarne imaginile. Cei care, în scop experimental, au acceptat să poarte aceşti ochelari au văzut totul invers. Apoi, după cîteva zile, s-a produs un eveniment foarte surprinzător: ei au început să vadă normal! „Minunata conlucrare a ochiului cu creierul este evidentă în multe situaţii“, comentează Marea carte a corpului (engl.).

În timp ce ochii tăi urmăresc acest rînd, conurile disting cerneala neagră pe hîrtia albă. Totuşi, retina este incapabilă să recunoască caracterele unui alfabet inventat de om. Numai datorită altei părţi a creierului nostru, putem să dăm o anumită semnificaţie unei serii de caractere sau litere. Este necesar un transfer de informaţii.

Retina transmite un mesaj codificat care trece prin milioane de fibre nervoase pentru a sosi într-o regiune a creierului situată aproape de partea posterioară a capului. Potrivit cărţii Creierul (engl.) „o organizare foarte riguroasă intră în funcţie la transmiterea informaţiilor de la retină la scoarţa cerebrală. (...) Fiecare parte a retinei are, în zona vizuală /a creierului/, o zonă corespunzătoare care reacţionează la cea mai mică stimulare“.

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 6]

Spre deosebire de un aparat foto, ochiul nu are nevoie de blitz pentru că retina are o sensibilitate la lumină extrem de flexibilă.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 7]

Retina are milioane de neuroni, numiţi conuri, care sînt sensibili la verde, roşu şi albastru.

    Publicații în limba română (1970-2026)
    Deconectare
    Conectare
    • Română
    • Partajează
    • Preferințe
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Condiții de utilizare
    • Politică de confidențialitate
    • Setări de confidențialitate
    • JW.ORG
    • Conectare
    Partajează